Fostele state sovietice din Asia Centrală păstrează încă relații complicate cu Rusia

În pofida gesturilor simbolice de independență și a flirtului diplomatic cu Occidentul, țările din Asia Centrală sunt departe de o ruptură reală de Rusia. Relația dintre fostele republici sovietice din Asia Centrală și Moscova continuă să fie marcată de o combinație subtilă de cooperare strategică și distanțare simbolică. Dispariția unei statui monumentale a lui Vladimir Lenin din centrul orașului Osh, în Kârgâzstan, a oferit un nou pretext pentru speculații privind o eventuală desprindere a țării de orbita politică a Kremlinului. Autoritățile locale au invocat motive estetice pentru relocare, însă reacțiile din Rusia nu s-au lăsat așteptate: comentatori și politicieni ruși au interpretat gestul ca pe o trădare a memoriei sovietice comune, se arată într-o analiză The Economist. Dincolo de astfel de dispute, interdependența economică, infrastructurală și militară dintre aceste țări este profundă, iar interesul strategic al Kremlinului în regiune nu dă semne de diminuare. Lenin poate că nu mai domină piețele centrale ale orașelor centrasiatice, dar influența Rusiei rămâne la fel de vizibilă în culisele puterii regionale.

Această aparentă tensiune simbolică se suprapune peste un context geopolitic mult mai complex. Deși Kârgâzstan, Kazahstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan au evitat să condamne sau să susțină invazia Rusiei în Ucraina, poziția lor de neutralitate, atent calculată, a fost percepută la Moscova drept ezitare sau chiar sfidare. În mod ironic, tocmai dorința acestor state de a-și afirma identitatea națională – prin redenumirea stațiilor de cale ferată sau prin minimalizarea limbii ruse în spațiul public – alimentează iritarea unor lideri și a unor analiști ruși, care nu acceptă ușor pierderea influenței în fostul „spațiu vecin apropiat”.

Totuși, dincolo de gesturile de autonomie simbolică, dependența economică și strategică a Asiei Centrale față de Rusia rămâne profundă. În cazul Kârgâzstanului, remitențele trimise de lucrătorii migranți din Rusia reprezintă aproximativ 20% din PIB, peste 93% din aceste sume provenind direct de la Moscova. O eventuală suspendare a acestor fluxuri, vehiculată recent de un parlamentar rus ca represalii pentru arestarea unui agent rus pe teritoriul kârgâz, ar afecta grav stabilitatea economică a țării.

Cum să pleci într-o vacanță „last minute” fără să-ți golești buzunarul

09:35

Lovitură dură pentru economia Danemarcei: prognoza de creștere, înjumătățită din cauza problemelor gigantului Novo Nordisk

08:53

Rusia rămâne un partener esențial în infrastructura critică și de securitate

Pe lângă dependența economică, Rusia rămâne un partener esențial în infrastructura critică și de securitate: 95% din exporturile de petrol ale Kazahstanului și tot 95% din traficul său de internet tranzitează Rusia. Tot Rusia urmează să construiască prima centrală nucleară din Kazahstan. În paralel, baze militare ruse operează în Tadjikistan și Kârgâzstan, în virtutea unor acorduri bilaterale de securitate.

Cu toate acestea, Asia Centrală nu mai este o zonă închisă de influență rusă, comentează sursa citată. În contextul competiției globale pentru rute comerciale, resurse energetice și pământuri rare, liderii centrasiatici cochetează tot mai des cu parteneri occidentali și asiatici. Summitul organizat, în aprilie, în Uzbekistan, unde lideri ai UE s-au întâlnit cu președinții regionali, a stârnit o reacție iritată din partea ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care a acuzat Occidentul că alimentează un sentiment anti-rus. Reacțiile sale au fost însă întâmpinate cu ironie în presa uzbecă: „Nu mai suntem colonie!”, a scris tranșant un comentator local.