Prima pagină » Bătaie pe Elon Musk, după scandalul cu Trump. Comisia Europeană îl invită în UE, iar rușii îi oferă azil politic în Rusia

Bătaie pe Elon Musk, după scandalul cu Trump. Comisia Europeană îl invită în UE, iar rușii îi oferă azil politic în Rusia

Bătaie pe Elon Musk, după scandalul cu Trump. Comisia Europeană îl invită în UE, iar rușii îi oferă azil politic în Rusia
Bătaie pe Elon Musk, după scandalul cu Trump. Foto: Colaj Shutterstock

În contextul conflictului deschis dintre magnatul american Elon Musk și președintele Donald Trump, Comisia Europeană a transmis, vineri, un mesaj prin care, între glumă și seriozitate, îl invită pe Musk să se stabilească în Uniunea Europeană. În paralel, un deputat comunist din Rusia i-a oferit posibilitatea de a primi azil politic în cazul în care ar avea nevoie, potrivit agențiilor de presă.

Reacția Comisiei Europene: „Elon Musk este binevenit în UE”

În cadrul conferinței de presă zilnice a Comisiei Europene, un jurnalist a întrebat dacă Elon Musk a luat legătura cu Uniunea Europeană pentru a-și muta sau extinde afacerile pe teritoriul comunitar. Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a Comisiei, a răspuns zâmbind: „Este foarte binevenit”.

Mai apoi, Thomas Regnier, colegul Paulei Pinho, a adăugat într-un ton mai serios că orice antreprenor este primit cu brațele deschise în UE.

„Exact acesta este scopul inițiativei Choose Europe, care urmărește să stimuleze dezvoltarea startup-urilor și a companiilor aflate în expansiune”, a explicat el.

Oferta de azil politic din partea Rusiei

În același timp, la Moscova, deputatul comunist Dmitri Novikov a declarat că Elon Musk ar putea solicita și primi azil politic în Rusia, dacă situația o va impune.

„Cred că Musk nu are nevoie de azil politic, dar dacă ar avea nevoie, Rusia i-l poate oferi, desigur”, a afirmat Novikov, răspunzând unei întrebări legate de cazul celebru al lui Edward Snowden, fost analist CIA refugiat în Rusia după ce a dezvăluit programe de spionaj americane.

Medvedev propune ironic o mediere între Musk și Trump

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a intervenit ironic în disputa dintre Musk și Trump.

„Suntem dispuși să mediem un acord de pace între Donald și Elon, în schimbul unui preț rezonabil și al unor acțiuni Starlink. Nu vă mai certați, copii!”, a scris Medvedev pe platforma socială X.

În ciuda acestor declarații, Kremlinul a evitat să comenteze conflictul dintre cei doi americani. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse a subliniat că „este o problemă internă a SUA, în care nu ne vom implica și nu vom face comentarii”.

Miza tehnologică a ofertei rușilor

Miza tehnologică a ofertei  Rusiei pentru Elon Musk, privind posibilitatea de a primi azil politic, poate fi interpretată ca o oportunitate strategică pentru Moscova de a câștiga acces la expertiza unuia dintre cei mai influenți și inovatori lideri din domeniul tehnologiei spațiale și comunicațiilor. Musk conduce companii de top precum SpaceX și Starlink, care au revoluționat transportul spațial și infrastructura globală de internet prin satelit.

Prin atragerea lui Musk, Rusia ar putea încerca să-și consolideze poziția în competiția tehnologică globală, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor occidentale. Expertiza și tehnologiile avansate dezvoltate de Musk ar putea oferi Rusiei un avantaj în domenii critice precum lansările spațiale, comunicațiile prin satelit și dezvoltarea infrastructurii digitale, domenii în care Moscova caută să reducă dependența de tehnologiile occidentale.

În plus, o astfel de mutare ar avea și o valoare simbolică, demonstrând capacitatea Rusiei de a atrage figuri influente în fața conflictului cu SUA, în special în contextul disputelor publice dintre Musk și președintele Donald Trump. Astfel, oferta de azil politic ar putea fi văzută nu doar ca un gest umanitar, ci și ca o manevră strategică menită să submineze influența americană și să întărească poziția Rusiei în competiția tehnologică și geopolitică globală.

Evoluția relației dintre Musk și Trump

Elon Musk a fost unul dintre principalii susținători financiari ai lui Donald Trump în campania electorală precedentă și a devenit un consilier important al noului președinte. Trump i-a încredințat conducerea Departamentului de Eficiență Guvernamentală (DOGE), o instituție nou creată pentru a reduce cheltuielile administrației federale.

Totuși, săptămâna trecută, Musk și-a încheiat activitatea în această funcție, după ce a criticat planul fiscal al lui Trump, considerând că va crește deficitul bugetar și va afecta rezultatele obținute de DOGE. La plecare, cei doi au susținut o conferință de presă comună în Biroul Oval, unde Musk a declarat că, deși părăsește executivul, va rămâne „prieten și consilier” al președintelui.

Conflictul deschis dintre Musk și Trump

Relația dintre Musk și Trump s-a deteriorat rapid, transformându-se într-un război deschis. Musk a criticat dur planul fiscal promovat de Trump, iar președintele a răspuns susținând că fostul său colaborator „a înnebunit” din cauza reducerii stimulentelor pentru vehiculele electrice. Mai mult, Trump l-a amenințat pe Musk cu anularea contractelor guvernamentale de care beneficiază companiile sale.

Conflictul a escaladat, Trump afirmând că Musk se află pe lista Jeffrey Epstein, o acuzație gravă care adâncește și mai mult prăpastia dintre cei doi.

Alte articole importante
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă a adus doar un plus modest pentru acțiunile Nuclearelectrica (SNN) la finalul ședinței de joi. Deși titlul a deschis în forță și a urcat până la 63,3 lei (+4%), valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația la minimul ședinței, de 60,8 lei (+0,16%). Acțiunea […]
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
Analize
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Diferența dintre sumele atrase și contribuția națională depășește 72 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro virat la bugetul comunitar, România a primit […]
Bursa de Valori București a închis pe minus. Rulajul a depășit 109 milioane de lei în ședința de joi
Bursa de Valori București a închis pe minus. Rulajul a depășit 109 milioane de lei în ședința de joi
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în scădere ședința de tranzacționare de joi, 5 noiembrie 2026, în condițiile în care principalii indici au înregistrat pierderi, iar valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 109,4 milioane de lei, echivalentul a aproape 20,5 milioane de euro. Indicele BET, principala referință a pieței de capital din România, […]