Deși BCE a început să reducă dobânzile, expunerea la credite ipotecare va limita semnificativ consumul privat în zona euro până în 2030. Un nou studiu arată că familiile cu venituri reduse vor fi cele mai afectate.
Banca Centrală Europeană a redus în total de opt ori dobânzile de politică monetară începând cu iunie 2024, cel mai recent în iunie 2025, când ratele au fost coborâte la 2,00% pentru depozite, 2,15% pentru refinanțare și 2,40% pentru creditarea marginală. În ciuda acestor reduceri, BCE a semnalat o pauză în procesul de relaxare monetară, sugerând că o nouă scădere a dobânzilor nu este prevăzută decât, posibil, spre sfârșitul anului 2025.
Cu toate acestea, un raport recent al instituției arată că gospodăriile din zona euro vor continua să resimtă impactul măsurilor antiinflaționiste anterioare. În 2022, BCE a declanșat o campanie agresivă de combatere a inflației, crescând rata dobânzii de la un minim istoric de -0,5% la 4% în mai puțin de un an. Consecințele acestor creșteri vor afecta milioane de europeni cu credite ipotecare, care vor plăti sume mai mari până în 2030, chiar dacă dobânzile de referință au început să scadă.
Potrivit BCE, creșterea costurilor creditelor ipotecare va reduce consumul gospodăriilor din zona euro cu un punct procentual între 2022 și 2030. Mai îngrijorător, o treime din acest impact nu a fost încă resimțit pe deplin. Cea mai mare presiune va fi simțită de familiile cu venituri mici, care dețin în general credite cu dobândă variabilă, mult mai sensibile la modificările operate de BCE.
Statistica arată că una din patru gospodării din zona euro are un credit ipotecar, iar 10% dintre acestea vor fi afectate de ajustarea dobânzilor în următorii trei ani. Până în 2030, 20% dintre aceste credite vor fi restructurate, cu rate mai mari, afectând capacitatea gospodăriilor de a cheltui pentru alte nevoi.
Diferențele dintre țări sunt notabile. În Spania, ratele variabile sunt predominante, ceea ce expune populația la riscuri mai mari. Italia se confruntă cu o situație similară, deși la o scară mai mică. În schimb, în Franța și Germania, preferința pentru dobânzi fixe a oferit o oarecare protecție consumatorilor împotriva volatilității monetare.
Efectele acestei presiuni financiare nu se limitează la bugetele personale. Scăderea consumului are potențialul de a frâna redresarea economică a zonei euro, într-un context în care inflația s-a temperat, dar incertitudinile economice persistă.
BCE avertizează că, „în pofida relaxării politicii monetare, aceste evoluții vor afecta consumul”, întrucât o parte semnificativă a populației va trebui să redirecționeze veniturile către achitarea ratelor ipotecare majorate.
După criza financiară globală din 2008-2009, ponderea creditelor ipotecare cu dobândă fixă a crescut semnificativ, ca o măsură de protecție împotriva volatilității pieței. Totuși, o mare parte din aceste împrumuturi sunt pe termen fix limitat, ceea ce înseamnă că, pe măsură ce contractele ajung la maturitate, mulți debitori vor fi obligați să accepte condiții de refinanțare mai scumpe, în ciuda scăderilor recente ale dobânzilor de politică monetară.