BNR avertizează: România plătește încă factura politicilor fiscale din trecut. 2026 ar putea decide direcția economiei

România continuă să resimtă efectele unor politici fiscale considerate excesive, iar anul 2026 ar putea deveni unul decisiv pentru stabilitatea economică. Avertismentul vine din partea viceguvernatorului Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, care atrage atenția că dezechilibrele bugetare din ultimii ani au generat costuri economice ce nu pot fi ignorate.

Deficitele bugetare mari au lăsat urme în economie

Potrivit viceguvernatorului Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, actualul context internațional este marcat de incertitudini economice și geopolitice, ceea ce face ca deciziile economice adoptate în perioada următoare să fie esențiale pentru direcția în care va merge economia românească.

„Anul 2026 este un an al provocărilor care par să reconfigureze ordinea economică și politică globală”, a afirmat Marinescu, subliniind că extinderea conflictelor militare și tensiunile geopolitice amplifică riscurile economice.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

În acest context, el consideră că România trebuie să se concentreze pe redresarea economică și pe consolidarea finanțelor publice, pentru a evita agravarea dezechilibrelor.

„Tabloul macroeconomic arată că România încă decontează politicile excesive, aplicate pe contrasensul responsabilității economice”, a declarat viceguvernatorul BNR, referindu-se la măsuri care au menținut deficite bugetare ridicate și dezechilibre externe.

Creșterea datoriei publice aduce presiuni suplimentare

Cosmin Marinescu a explicat că dezvoltarea economică bazată pe deficite bugetare mari nu este sustenabilă pe termen lung.

Potrivit acestuia, astfel de politici pot oferi beneficii pe termen scurt, dar în final duc la acumularea unor datorii care trebuie plătite ulterior, uneori cu costuri semnificative pentru economie.

„Nicio economie nu poate crește sănătos pe seama deficitelor bugetare severe, care doar amână nota de plată a unor beneficii pe termen scurt”, a spus oficialul BNR. El a adăugat că majorarea datoriei publice generează presiuni asupra finanțelor statului și poate conduce la măsuri economice mai dure în viitor. Aceste declarații vin într-un moment în care multe state europene încearcă să își reducă deficitele bugetare și să își stabilizeze nivelul datoriei publice, în contextul schimbărilor economice globale.

Fondurile europene, pilonul principal al relansării economice

În opinia viceguvernatorului BNR, una dintre principalele oportunități pentru economia românească în perioada următoare este utilizarea eficientă a fondurilor europene.

Marinescu consideră că aceste resurse financiare pot deveni motorul principal al creșterii economice în anii următori, cu condiția ca proiectele să fie implementate într-un ritm mai rapid.

„Pentru România, utilizarea fondurilor europene este pilonul central al creșterii economice”, a afirmat el.

În acest sens, oficialul a subliniat importanța accelerării proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, program prin care România are la dispoziție miliarde de euro pentru investiții în infrastructură, energie, digitalizare și reforme administrative.

Potrivit viceguvernatorului, absorbția integrală a fondurilor europene disponibile ar putea avea un efect multiplicator semnificativ asupra economiei.

În plus, alte inițiative europene ar putea contribui la creșterea investițiilor. Un exemplu este programul SAFE, destinat sprijinirii industriei de apărare, care ar putea genera oportunități economice suplimentare pentru statele membre ale Uniunii Europene.

„2026 trebuie să fie, pentru România, anul fondurilor europene”, a subliniat Marinescu.

Mediul de afaceri are nevoie de stabilitate și predictibilitate

Viceguvernatorul BNR a atras atenția și asupra importanței predictibilității pentru mediul antreprenorial.

În opinia sa, stabilitatea legislativă și fiscală este esențială pentru ca investitorii și companiile să poată planifica proiecte pe termen lung. El a explicat că predictibilitatea nu înseamnă doar evitarea modificărilor frecvente ale Codului fiscal, ci presupune și existența unui cadru de guvernare stabil, care să ofere încredere mediului de afaceri.

Marinescu consideră că există totuși premise pentru ca antreprenorii să privească viitorul cu mai mult optimism, dacă autoritățile reușesc să mențină direcția reformelor și să valorifice oportunitățile oferite de finanțările europene. Declarațiile sale au fost făcute în cadrul unui eveniment economic organizat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, unde oficialul BNR a vorbit despre provocările economice ale anului 2026.

BNR estimează scăderea inflației în a doua parte a anului

În ceea ce privește evoluția prețurilor, viceguvernatorul BNR a afirmat că instituția se așteaptă ca inflația să înceapă să scadă în a doua jumătate a anului 2026. Această evoluție ar putea avea loc pe măsură ce impactul măsurilor fiscale recente asupra prețurilor se va diminua.

„În contextul global actual, dominat de riscuri multiple, vom fi prudenți, dorind să ne asigurăm că inflația va scădea durabil către ținta asumată”, a explicat Marinescu.

Potrivit oficialului, stabilitatea prețurilor rămâne unul dintre obiectivele centrale ale politicii monetare a BNR.

Educația financiară, o prioritate pentru Banca Națională

Pe lângă măsurile de politică monetară și analiza evoluțiilor economice, BNR acordă o importanță tot mai mare programelor de educație financiară.

Cosmin Marinescu a subliniat că instituția este implicată activ în implementarea Strategia Națională de Educație Financiară, care urmărește creșterea nivelului de cunoștințe economice în rândul populației.

Programele derulate de banca centrală includ activități destinate elevilor, studenților, antreprenorilor și publicului larg, iar participarea la aceste inițiative este în creștere. Potrivit oficialului, peste 100.000 de persoane participă anual la programele de educație financiară organizate de BNR.

În același timp, banca centrală colaborează cu mediul de afaceri și cu organizații profesionale pentru dezvoltarea unor proiecte dedicate antreprenorilor, precum programe de mentorat și inițiative de educație economică.