Măsuri fiscale dure anunțate de Guvernul Bolojan pentru a reduce deficitul: TVA crește la 21% și 11% pentru cota redusă. Se modifică taxarea băncilor. Cresc accizele și impozitul pe dividende

Premierul Ilie Bolojan a prezentat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, principalele puncte ale ajustărilor fiscale așteptate cu îngrijorare de români. Pachetul amplu de măsuri fiscale este menit să reducă deficitul bugetar excesiv al României și va fi implementat în trei etape succesive în următoarele luni. Primul set de măsuri va fi adoptat prin asumarea răspunderii guvernului în Parlament, săptămâna viitoare, o procedură rapidă și prevăzută de Constituție.

Principalele măsuri fiscale propuse

Premierul a detaliat principalele măsuri care vor face parte din pachetul fiscal:

Reașezarea TVA la două cote
În prezent, România aplică trei cote de TVA: 5%, 11% și 19%. Guvernul propune simplificarea acestui sistem prin reducerea numărului de cote la doar două: o cotă redusă de 11% și o cotă generală de 21%. Cota redusă va rămâne valabilă pentru produse și servicii esențiale precum medicamentele, alimentele, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică, precum și pentru sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele), pentru a nu afecta aceste domenii sensibile.

Economia europeană caută drumul spre redresare: Franța sub presiune, Germania mizează pe pachetul fiscal de 500 de miliarde

15:40

„Noua enciclopedie”: cum vor folosi elevii inteligența artificială anul acesta?

15:06

Creșterea accizelor cu 10% la alcool, combustibil și tutun
Accizele sunt taxe speciale aplicate anumitor produse considerate cu impact asupra sănătății sau mediului. Majorarea cu 10% a accizelor la alcool, combustibil și tutun înseamnă că aceste produse vor deveni mai scumpe, iar statul va colecta mai mulți bani din aceste taxe, contribuind la creșterea veniturilor bugetare.

Creșterea numărului de contribuabili la CNAS
Pentru a mări veniturile la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), se vor aplica contribuții și la pensiile mai mari de 3.000 de lei, iar unele excepții vor fi eliminate. Astfel, numărul contribuabililor va crește de la puțin peste 6 milioane la aproximativ 8 milioane. De exemplu, pentru o pensie de 4.000 de lei, contribuabilul va plăti contribuții la sănătate doar pentru diferența de 1.000 de lei, adică aproximativ 100 de lei.

Creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%
Impozitul pe dividende, adică partea din profitul unei companii distribuită acționarilor, va crește de la 10% la 16% începând cu 1 ianuarie 2026. Această măsură va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, fiind aplicată după ce celelalte măsuri vor intra în vigoare în august 2025.

Taxarea profiturilor băncilor
Guvernul va introduce o taxă suplimentară pe profiturile realizate de bănci, considerând că aceste instituții pot contribui mai mult la finanțele publice, având în vedere câștigurile lor.

Suprataxarea câștigurilor din jocuri de noroc
Toate câștigurile obținute din jocurile de noroc vor fi suprataxate, ceea ce înseamnă că o parte mai mare din aceste venituri va merge către bugetul de stat.

Plafonarea pensiilor și salariilor în sistemul public în 2026
Pentru anul următor, Guvernul propune să nu majoreze pensiile și salariile din sectorul public, o măsură temporară menită să ajute la echilibrarea bugetului.

Creșterea normei didactice cu 2 ore
În sistemul educațional preuniversitar și universitar, norma didactică va fi majorată cu două ore față de nivelul actual, ceea ce înseamnă că profesorii vor avea mai multe ore de predare, o măsură care poate contribui la eficientizarea resurselor umane din educație.

„Mâine miniștrii le vor detalia. Vom reașeza TVA la 2 cote. Astăzi avem 3 cote de 5, 11 și 19. Cele două cote propuse sunt de 11% și 21%. La cota redusă rămân medicamentele, alimentele, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică. Propunem ca și HoReCa să rămână la acest nivel. Accizele la alcool, combustibil și tutun cresc cu 10%. Vor crește contributorii la CNAS. Măsurile înseamnă două direcții, aplicare contribuții la pensiile de peste 3.000 de lei și eliminarea unor excepții în așa fel încât să creștem de la puțin peste 6 milioane la 8 milioane de contribuabili. La o pensie de 4.000 de lei, se va plăti diferența de la 4.000 la 3.000, adică 100 de lei. De la 1 ianuarie, va crește impozitul pe dividende de la 10 la 16%. Toate celelalte de la 1 august. Vom taxa profiturile băncilor. Consider că pot contribui cu sume mai mari la veniturile bugetului de stat. Vom suprataxa toate câștigurile din jocuri de noroc. Vom propune o măsură temporată. Ca și anul viitor pensii și salarii să rămână plafonate. Este o măsură strict pentru anul următor. Vom propune creșterea normei didactice cu 2 ore față de ce avem acum în preuniversitar și universitar.”

Reforma companiilor de stat și transparența cheltuielilor

Premierul a anunțat și măsuri pentru companiile de stat:

„Cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor și asigurarea transparenței și performanței acestor companii. Reanalizarea unor sporuri aplicate în cascadă. Avem ministere cu sporuri de 50-45%. Prin două astfel de operațiuni și-au dublat salariile. Vom actualiza redevențele și vom valorifica mai bine activele statului. Cel de-al doilea pachet vine să îndeplinească jaloane obligatorii pentru a accesa fonduri europene. Românii trebuie să vadă că nu doar administrăm, dar reparăm lucruri pentru a repune România pe drumul cel bun. Pentru a pune în practică acest pachet este evident că în liniile doi-trei avem nevoie de o nouă abordare. Am numit o nouă conducere la ANAF ca să stabilim criterii de performanță și să luptăm pentru cheltuirea corectă a banilor publici și pentru combaterea fraudării acestora.”

Urgența corectării deficitului bugetar

Premierul a explicat gravitatea situației economice actuale și necesitatea intervenției imediate:

„Am convocat conferința de presă pentru că suntem în fața unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar pe care îl înregistrează țara. De ce este corectarea deficitului o urgență și o prioritate? Am avut cel mai mare deficit din UE și al doilea din ultimii 30 de ani. Cel mai mare a fost în 2010, puțin mai mare ca cel de anul trecut, și vă rog să vă aduceți aminte că guvernele de atunci au fost nevoie să crească TVA de la 19 la 24% și să taie salariile din sectorul public cu 25%. Suntem într-o situație nu foarte diferită, dar în ceasul al 10-11lea și nu trebuie să stăm până ajungem cu spatele la zid.”

Riscurile neacțiunii și lecțiile Greciei

Bolojan a avertizat asupra consecințelor grave în cazul în care măsurile nu vor fi luate:

„Dacă nu am face nimic sau am mai lungi foarte multe aceste măsuri ar fi câteva consecințe precum intrarea în incapacitate de plată. Ar însemna că creditorii noștri nu ne-ar mai împrumuta și nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile. Vă rog să vă vedeți ce a însemna cazul Greciei din 2009, nici acum Grecia nu și-a revenit în totalitate. Nu trebuie să repetăm greșelile altor țări.”

Echilibru între venituri și cheltuieli

Premierul a subliniat că reducerea deficitului nu poate fi realizată doar prin tăieri de cheltuieli, ci printr-un mix de măsuri:

„Propunem un pachet fiscal care urmărește să reducă acest deficit și să apropie cheltuielile de venituri. De ce nu putem face această corecție doar pe cheltuieli? Este aproape imposibil pentru că nu se poate face de pe o zi pe alta. La aproape toate taxele suntem în jumătatea de jos a clasamentului, avem o evaziune fiscală ridicată și o fraudare a fondurilor publice. Ajustarea nu poate fi făcută doar pe cheltuieli, va fi un mixt de reduceri de cheltuieli și creștere de venituri.”

Dezechilibrul dintre angajați și contribuabili

El a atras atenția asupra disproporției dintre numărul angajaților din sectorul public și al contribuabililor:

„Numărul de angajați din sectorul public este mult prea mare față de numărul de contribuabili, cei care plătesc și lucrează în economia reală. Veniturile noastre fiscale din cauza colectării slabe, a unor taxe pe anumite locuri mici, sunt printre cele mai mici din Europa. Cota de impozitare din TVA este a treia cea mai mică cotă standard în Europa. Din punct de vedere al impozitării dividentelor suntem tot pe antepenultimul loc din Europa. Din punct de vedere al impozitării proprietăților, suntem la 0,5% din PIB, în timp ce media europeană este de 1,8%.”

Obiectivele primului și celui de-al doilea pachet de măsuri

Bolojan a explicat scopul primului pachet de măsuri fiscale:

„Să răspundem unei urgențe în prima etapă de a recâștiga încrederea în România a piețelor în așa fel încât creditele pe care le ia România, investiții din fonduri europene să fie la un nivel acceptabil. Aceste măsuri țin de venituri structurale, de cheltuieli structurale și pe aceasta este concentrată primul pachet.”

Despre al doilea pachet, premierul a spus:

„Cel de-al doilea pachet, adoptat la final de iulie, va completa primele măsuri dar care se va concentra pe corectarea nedreptăților și îndeplinirea jaloanelor să ne putem accesa fondurile europene.”

Reformele în companiile guvernamentale

În ceea ce privește companiile guvernamentale, premierul a precizat:

„Unul din lucrurile pe care l-am anunțat în al doilea pachet este reforma companiilor guvernamentale. Toate ministerele au ca sarcină să verifice situația companiilor din subordine.”

Controlul cheltuielilor în sectorul public

Referindu-se la controlul cheltuielilor, Bolojan a spus că fiecare instituție va avea la dispoziție mai multe instrumente pentru a-și gestiona bugetul:

„Nu există o rețetă unică pentru a ține cheltuielile sub control. Fiecare responsabil public, ministru, secretar de stat, primării vor avea mai multe instrumente la dispoziție pe care le pot folosi pentru a-și ține cheltuielile sub control. Nu mai faci promovări, nu mai faci angajări, nu mai generezi cheltuieli. Nu văd problema dacă este nevoie să recurgi la o astfel de măsură.”

Reducerea personalului bugetar – o abordare diferențiată

În privința reducerii personalului bugetar, premierul a fost precaut în estimări:

„Eu nu cred că e bine să aruncăm procente în piață pentru că nu este corect pentru că situația diferă de la instituție la altă. Calculul corect este de câți oameni ai nevoie ca instituția să funcționeze bine și cu cât mai puține cheltuieli. Sper să se facă în toate instituțiile. Și la noi la cancelarie se face calculul.”

Acest pachet de măsuri fiscale reprezintă o încercare serioasă de a stabiliza economia României printr-un echilibru între creșterea veniturilor și controlul cheltuielilor, în condițiile unei situații financiare dificile și a unor angajamente asumate la nivel internațional.