Bucureștiul, pe ultimul loc într-un clasament Greenpeace privind tranziția sistemelor de încălzire urbană

Bucureștiul se află pe ultimul loc într-un clasament realizat de Greenpeace Europa Centrală și de Est privind tranziția sistemelor de încălzire urbană de la combustibili fosili către soluții mai sustenabile. Capitala României este plasată alături de Atena și Roma la coada evaluării, în principal din cauza dependenței ridicate de gaz, a unei planificări incomplete la nivelul orașului și a unor mecanisme de implementare considerate insuficiente, potrivit raportului publicat marți.

Studiul, intitulat „Orașe fără gaze? Clasamentul european al tranziției sistemelor de încălzire urbană”, analizează 15 mari orașe europene în funcție de mai multe criterii, între care eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili, infrastructura existentă, modul în care sunt puse în practică proiectele și protecția consumatorilor în procesul de tranziție. Raportul a fost realizat de consultantul independent în probleme de energie și climă Mehmet Börühan Bulut, la comanda Greenpeace Europa Centrală și de Est.

La polul opus, Stockholm, Paris și Viena sunt indicate drept orașele cu cele mai avansate parcursuri în tranziția către sisteme de încălzire fără combustibili fosili, pe fondul unor planuri pe termen lung, investițiilor în rețelele de termoficare și măsurilor de protecție socială.

Banca Mondială: România face cea mai ambițioasă ajustare fiscală din Europa și Asia Centrală, dar economia va scădea cu 0,5% în 2026

11:52

Veniturile gospodăriilor au trecut de 10.000 de lei pe lună în T2 2026. Cheltuielile au ajuns la 8.650 de lei

10:19

Bucureștiul are o rețea extinsă, dar dependentă de combustibili fosili

Potrivit raportului, Bucureștiul dispune de una dintre rețelele extinse de termoficare urbană și are programe de sprijin destinate gospodăriilor vulnerabile. Problema identificată de autorii studiului este însă eficiența actuală a sistemului și ritmul în care acesta este transformat.

Rețeaua se confruntă cu pierderi importante de căldură și probleme de eficiență, în timp ce sistemul rămâne puternic dependent de combustibili fosili. Greenpeace susține că Bucureștiul nu are încă un termen clar pentru eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili, iar utilizarea unor soluții alternative, precum energia geotermală, pompele de căldură de mare capacitate și recuperarea căldurii reziduale, este încă limitată.

Raportul notează în același timp că sunt planificate investiții importante pentru reabilitarea și modernizarea rețelei de termoficare, cu finanțări deja asigurate. Astfel, problema identificată de Greenpeace nu este absența totală a investițiilor, ci faptul că modernizarea infrastructurii nu este încă echivalentă cu o tranziție completă către un sistem de încălzire fără combustibili fosili.

Greenpeace România atrage atenția și asupra riscului de menținere a dependenței de gaz prin noile investiții în centrale de cogenerare pe combustibili fosili. Această poziție reprezintă evaluarea organizației asupra proiectelor analizate în raport.

Stockholm, Paris și Viena conduc tranziția

Clasamentul Greenpeace plasează Stockholm, Paris și Viena în partea superioară a evaluării. Cele trei capitale sunt evidențiate pentru planificarea pe termen lung, investițiile importante în rețelele de încălzire și măsurile de protecție socială asociate tranziției energetice.

Copenhaga și Amsterdam formează următorul grup, în care raportul identifică progrese vizibile, dar și o dependență încă semnificativă de infrastructura bazată pe gaz.

În zona de mijloc sunt incluse Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles. Potrivit Greenpeace, profilurile acestor orașe sunt diferite: unele au rezultate mai bune în ceea ce privește guvernanța, iar altele înlocuiesc într-un ritm mai rapid centralele pe combustibili fosili. Elementul comun este însă faptul că tranziția nu este considerată finalizată.

Atena, Roma și Bucureștiul se află în partea de jos a clasamentului, unde raportul identifică o combinație între dependența ridicată de combustibili fosili, planificarea incompletă la nivel urban și mecanisme de implementare mai slabe.

Miza nu mai este doar stabilirea obiectivelor

Una dintre principalele concluzii ale studiului este că, pentru orașele analizate, problema tranziției nu mai ține exclusiv de stabilirea unor obiective climatice ambițioase. Provocarea este trecerea de la strategii și planuri la proiecte concrete, bugete și termene de execuție.

Greenpeace recomandă ca orașele să stabilească termene clare pentru eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili și să transforme planurile teritoriale de încălzire în proiecte cu bugete și calendare precise.

O altă recomandare este limitarea investițiilor noi în instalații pe combustibili fosili, în paralel cu prioritizarea clădirilor ineficiente energetic și a gospodăriilor afectate de sărăcie energetică.

Raportul susține că tranziția trebuie proiectată astfel încât costurile să nu fie transferate în mod disproporționat către populație. În acest context, autorii indică posibilitatea utilizării unor fonduri europene pentru renovarea locuințelor, creșterea eficienței energetice și sprijinirea gospodăriilor vulnerabile.

Investițiile „verzi” pot reduce costurile pentru consumatori

Raportul nu se limitează la identificarea problemelor, ci prezintă și exemple de proiecte despre care Greenpeace spune că au generat beneficii pentru consumatori și orașe.

În Paris, Viena și Madrid, proiectele care combină pompele de căldură, izolarea clădirilor și energia solară sunt asociate cu reduceri ale facturilor la energie. În Berlin și Amsterdam, instalațiile de tip „power-to-heat”, inclusiv centralele electrice și cazanele electrice conectate la sisteme de stocare, sunt prezentate ca soluții care pot reduce expunerea orașelor la fluctuațiile prețurilor și la șocurile de aprovizionare.

În cazul Varșoviei, raportul indică închiderea unor centrale pe gaz și efectul asupra emisiilor de oxizi de azot și particule în suspensie. Stockholm și Copenhaga sunt prezentate, la rândul lor, ca exemple în care încălzirea din surse regenerabile poate reduce dependența de importurile de combustibili fosili și poate îmbunătăți securitatea energetică.

Pentru București, asemenea exemple sunt relevante în contextul problemelor persistente ale sistemului de termoficare și al necesității de a reduce pierderile de energie. Greenpeace susține că modernizarea infrastructurii trebuie să fie însoțită de diversificarea surselor de energie utilizate pentru încălzire.

Fondurile europene, una dintre soluțiile indicate de Greenpeace

Organizația solicită sprijin politic, de reglementare și financiar din partea Uniunii Europene și a guvernelor naționale pentru accelerarea tranziției sistemelor locale de încălzire.

Printre instrumentele menționate se numără Fondul pentru Modernizare și Fondul Social pentru Climă. Aceste surse pot fi utilizate pentru renovarea și eficientizarea energetică a locuințelor, dar și pentru măsuri destinate gospodăriilor expuse sărăciei energetice, potrivit raportului.

Pentru București, provocarea este dublă: pe de o parte, reabilitarea unei infrastructuri de termoficare extinse și afectate de pierderi, iar pe de altă parte, identificarea unor surse de energie care să permită reducerea dependenței de combustibilii fosili.