Prețurile locuințelor din România au crescut cu 14,4% în 2025 față de anul precedent, cel mai puternic avans dintre țările europene analizate în studiul Deloitte Property Index 2026. Prețul mediu a ajuns la 1.917 euro pe metru pătrat, însă România rămâne a patra cea mai ieftină piață rezidențială din clasament, după Turcia, Serbia și Albania. Scumpirile au fost susținute în principal de oferta limitată, de blocajele din autorizarea proiectelor și de creșterea costurilor de dezvoltare, în timp ce specialiștii estimează că prețurile ar putea continua să urce și în perioada următoare.
Analiza Deloitte, ajunsă la a 15-a ediție, examinează evoluția pieței rezidențiale în 25 de țări, dintre care 20 din Uniunea Europeană, și în 71 de orașe. Pentru 22 de țări sunt disponibile date privind prețurile medii la nivel național, iar toate valorile au fost convertite în euro pentru a permite comparațiile între piețe.
România a înregistrat cea mai mare creștere anuală a prețurilor locuințelor dintre statele europene pentru care studiul prezintă date naționale. Avansul de 14,4% a fost ușor peste cel consemnat în Croația, de 14,3%, și semnificativ mai mare decât în Slovacia, unde prețurile au crescut cu 12,5%, și în Ungaria, cu 10,9%.
Tendința generală în Europa a fost de creștere. Din cele 22 de țări pentru care există date naționale comparabile, 19 au raportat majorări ale prețurilor medii. Excepțiile notabile au fost Turcia, unde prețurile exprimate în euro au scăzut cu 9%, și Serbia, cu un declin de 2,5%.
Evoluțiile diferite arată că piața rezidențială europeană nu urmează un singur tipar. Prețurile sunt influențate de factori locali, printre care disponibilitatea locuințelor, reglementările din domeniul construcțiilor, evoluția demografică și condițiile macroeconomice.
În România, majorarea prețurilor nu a eliminat diferența față de cele mai scumpe piețe europene. Cu o medie de 1.917 euro/mp, țara se află în continuare în grupul piețelor cu locuințe relativ ieftine, după Turcia, cu 864 euro/mp, Serbia, cu 1.706 euro/mp, și Albania, cu 1.720 euro/mp. Grecia completează grupul țărilor cu prețuri sub 2.000 de euro/mp, cu o medie de 1.931 euro/mp.
La polul opus, Luxemburg conduce clasamentul național al celor mai scumpe locuințe, cu o medie de 9.160 euro/mp în 2025, în creștere cu 4,6% față de anul anterior.
Alte piețe europene au înregistrat, de asemenea, prețuri ridicate. În Cehia, media a ajuns la 5.412 euro/mp, în Germania la 5.200 euro/mp, în Austria la 5.199 euro/mp, iar în Olanda la 5.186 euro/mp. Pentru Danemarca, Bulgaria și Irlanda, studiul nu prezintă date privind prețul mediu național.
Potrivit Deloitte, principalul factor care a contribuit la creșterea prețurilor în România a fost oferta insuficientă de locuințe. Dezechilibrul dintre disponibilitatea proprietăților și cererea existentă a fost accentuat de dificultățile din procesele de autorizare, de schimbările de reglementare și de creșterea costurilor suportate de dezvoltatori.
Irina Dimitriu, partener Reff & Asociații | Deloitte Legal și lider al serviciilor de consultanță pentru sectorul imobiliar din cadrul Deloitte România, a explicat că blocajele administrative și restricțiile legislative au limitat flexibilitatea dezvoltatorilor. Printre factorii menționați se numără modificarea legislației care limitează destinația sumelor încasate în avans de la viitorii cumpărători, precum și majorarea costurilor de dezvoltare.
Aceste constrângeri pot îngreuna lansarea și finalizarea unor proiecte rezidențiale noi, limitând ritmul în care oferta poate răspunde cererii din marile orașe. Într-o asemenea situație, prețurile pot continua să crească chiar dacă numărul tranzacțiilor se reduce, deoarece diminuarea activității de vânzare nu implică automat și ieftinirea locuințelor disponibile.
Piața rezidențială din România a traversat un an atipic în 2025. Potrivit lui Marius Vasilescu, partener în cadrul departamentului de Consultanță Financiară al Deloitte România, activitatea de tranzacționare a fost mai intensă în prima parte a anului, înainte de intrarea în vigoare a cotei modificate de TVA pentru locuințele noi.
Ulterior, în ultimele trei luni ale anului, vânzările de locuințe au scăzut cu 10% față de perioada similară din 2024. Cu toate acestea, prețul mediu pe metru pătrat a continuat să crească pe parcursul perioadei analizate.
Evoluția arată că dinamica prețurilor nu depinde exclusiv de numărul tranzacțiilor. Oferta disponibilă, costurile de construcție și condițiile în care dezvoltatorii pot aduce proiecte noi pe piață au, de asemenea, un rol important.
Diferențele dintre marile orașe românești rămân semnificative. Cluj-Napoca conduce clasamentul național, cu un preț mediu de 3.137 euro/mp în 2025, după o creștere anuală de 13,2%.
Brașovul ocupă locul al doilea, cu 2.156 euro/mp, în urcare cu 13,6% față de 2024. Bucureștiul se află pe poziția a treia în clasamentul prețurilor de vânzare, cu o medie de 2.026 euro/mp, după o creștere de 15,3%, cea mai rapidă dintre cele trei orașe menționate.
Datele evidențiază o particularitate a pieței rezidențiale din România: capitala a avut un ritm de scumpire mai mare decât Cluj-Napoca și Brașov, dar prețul mediu din București a rămas sub nivelul celor două piețe regionale.
În clasamentul european al orașelor, München a depășit Luxemburg și a devenit cea mai scumpă piață analizată, cu un preț mediu de 11.200 euro/mp. Luxemburg a coborât pe locul al doilea, cu 10.567 euro/mp, urmat de Amsterdam, cu 8.650 euro/mp, și Barcelona, cu 8.037 euro/mp.
Comparațiile între orașe trebuie interpretate în contextul caracteristicilor fiecărei piețe și al metodologiei studiului. Prețurile medii nu surprind integral diferențele dintre cartiere, tipurile de proprietăți sau vechimea locuințelor, dar oferă un reper pentru evaluarea nivelului general al pieței.
Pe piața închirierilor, Bucureștiul ocupă primul loc la nivel național, cu o chirie medie de 11,2 euro/mp pe lună. Cluj-Napoca urmează cu 10,3 euro/mp, iar Brașovul cu 9,3 euro/mp.
Ordinea diferă astfel de clasamentul prețurilor de vânzare: Bucureștiul are cele mai mari chirii medii, în timp ce Cluj-Napoca rămâne orașul cu cele mai scumpe locuințe la cumpărare dintre cele trei piețe analizate.
Diferența este relevantă pentru evaluarea costurilor locuirii și a randamentului investițiilor imobiliare. Totuși, compararea directă a chiriei medii cu prețul de achiziție nu este suficientă pentru a stabili rentabilitatea unei proprietăți. Aceasta depinde și de cheltuielile de întreținere, perioadele în care locuința rămâne neînchiriată, taxele și costurile de finanțare.
Nivelul ridicat al chiriilor din București indică presiunea existentă pe piața închirierilor, dar datele prezentate de Deloitte nu demonstrează, de unele singure, că majorarea prețurilor de vânzare a fost determinată de creșterea chiriilor.
Reprezentanții Deloitte estimează că prețurile locuințelor din România ar putea continua să crească, chiar dacă într-un ritm mai redus decât cel din 2025. Principalul argument este persistența constrângerilor de ofertă în marile orașe.
Perspectivele pieței vor depinde de capacitatea dezvoltatorilor de a livra locuințe noi, de evoluția costurilor de construcție, de reglementări și de condițiile economice generale. Dacă oferta rămâne limitată, scăderea volumului de tranzacții nu garantează o reducere a prețurilor.
În același timp, ritmul viitoarelor scumpiri nu este sigur. Evoluția cererii, accesibilitatea finanțării și puterea de cumpărare a gospodăriilor pot influența atât numărul tranzacțiilor, cât și prețurile pe care cumpărătorii sunt dispuși să le accepte.
Rezultatele pentru 2025 conturează o piață în care prețurile au continuat să urce chiar și în contextul unei reduceri a vânzărilor spre finalul anului. România a înregistrat cea mai mare scumpire dintre țările analizate, dar rămâne printre piețele cu cele mai mici prețuri medii din Europa.