Trei sferturi dintre constructorii români văd fiscalitatea drept o amenințare pentru afaceri. Întârzierile la plăți sunt principalul risc

Aproape 77% dintre companiile de construcții din România consideră că actualul context politic și fiscal reprezintă o amenințare directă pentru afacerile lor, iar întârzierile la plăți și decontări sunt principalul risc indicat de antreprenori. În același timp, mai mult de jumătate dintre firmele analizate se așteaptă ca cifra de afaceri să crească în 2026, susținute în special de proiectele deja contractate.

Datele provin din ediția 2026 a analizei „TOP 100 Antreprenori Generali în Construcții”, realizată de IBC Focus. Cercetarea arată că industria intră într-o perioadă în care portofoliile de lucrări oferă încă vizibilitate pentru companii, însă incertitudinea fiscală și riscul de întârziere a investițiilor pot afecta ritmul proiectelor în lunile următoare. Ediția 2026 reunește 100 de companii, cu o cifră de afaceri cumulată de 33,9 miliarde de lei, un profit net de 3,7 miliarde de lei și 28.608 angajați.

Întârzierile la plăți, principalul risc pentru constructori

Pentru 63,5% dintre antreprenorii chestionați, întârzierile la plăți reprezintă cel mai important risc asociat incertitudinii fiscale. Problema este relevantă în special pentru companiile care lucrează pe proiecte cu finanțare publică, unde întârzierile în decontare pot afecta direct fluxul de numerar și capacitatea firmelor de a susține lucrările.

Disputa Germaniei pentru Deutsche Börse riscă să blocheze reforma supravegherii piețelor de capital din UE

11:48

Bursa de Valori București a pierdut aproape 1% miercuri. Un deal de 68,5 milioane de lei cu Premier Energy a ridicat rulajul

09:01

Pe locul al doilea se află reducerea bugetelor de investiții, indicată de 49% dintre respondenți. Urmează întârzierea proiectelor publice, menționată de 44,2% dintre constructori, și amânarea proiectelor private, indicată de 40,4%.

Alte 31,7% dintre companii se așteaptă la presiuni suplimentare asupra prețurilor și marjelor, în timp ce 28,8% anticipează creșterea costurilor de finanțare. Blocajele în licitații și procedurile de autorizare sunt menționate de 25% dintre participanți.

Doar 1% dintre respondenți consideră că actualul context nu va produce efecte importante asupra activității din construcții.

76,9% văd contextul fiscal și politic drept o amenințare

Percepția asupra mediului de afaceri este predominant negativă. Potrivit studiului, 76,9% dintre companiile chestionate consideră că instabilitatea politică și fiscală constituie o amenințare directă pentru propria activitate.

Cea mai mare parte a acestui grup, 62,5% dintre respondenți, anticipează un impact negativ moderat asupra afacerilor în următoarele 12 luni. Alți 14,4% se așteaptă la consecințe negative majore.

La polul opus, 16,3% dintre participanți consideră că efectele climatului politic și fiscal vor fi reduse sau neutre, iar 4,8% estimează că ar putea exista chiar un efect pozitiv indirect. Pentru 1,9% dintre companii, impactul este deocamdată dificil de estimat.

Riscurile apar într-un sector care, la nivel agregat, a intrat în 2026 cu o dinamică încă solidă. Potrivit celor mai recente date INS disponibile la începutul anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 12,4% în primele cinci luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, ca serie brută. Construcțiile noi au avansat cu 15,3%, lucrările de întreținere și reparații curente cu 9,4%, iar reparațiile capitale cu 3,7%.

Această evoluție explică de ce perspectiva constructorilor nu este uniform negativă: firmele au încă proiecte contractate și șantiere în execuție, însă devin mai prudente în privința comenzilor și a condițiilor de finanțare.

Jumătate dintre firme mizează pe creșterea cifrei de afaceri

În pofida riscurilor fiscale și politice, 51% dintre companiile participante la studiu anticipează o creștere a cifrei de afaceri în 2026.

Cea mai numeroasă categorie individuală este formată din firmele care estimează că își vor menține cifra de afaceri la nivelul anului precedent, reprezentând 26,9% din total.

În schimb, 20,2% dintre companii estimează o creștere cuprinsă între 10% și 25%, 17,3% anticipează un avans de până la 10%, iar 13,5% mizează pe o creștere de peste 25%. Cumulate, cele trei categorii indică o perspectivă pozitivă pentru puțin peste jumătate dintre antreprenorii chestionați.

Pe partea negativă, 13,5% dintre firme anticipează o reducere a cifrei de afaceri cu 10%-25%, 5,8% estimează o scădere de până la 10%, iar 2,9% se așteaptă la o contracție de peste 25%. În total, 22,2% dintre companii prevăd diminuarea afacerilor în acest an.

Diferența dintre portofoliile deja contractate și perspectivele pentru proiectele viitoare este importantă. Constructorii pot continua să raporteze creșteri ale veniturilor atât timp cât au lucrări în execuție, chiar dacă un mediu fiscal mai dificil începe să afecteze licitațiile și noile investiții.

Peste 1.200 de șantiere analizate

Studiul IBC Focus a analizat proiectele active din ultimele 12 luni ale celor 100 de antreprenori generali. Portofoliul monitorizat cuprinde peste 1.200 de lucrări, cu o distribuție geografică puternic concentrată în jurul Bucureștiului.

Capitala conduce detașat clasamentul, cu 279 de proiecte, echivalentul a 12,77% din portofoliul analizat. Bucureștiul are astfel aproximativ de două ori mai multe proiecte decât județul aflat pe locul al doilea, Bihor, cu 140 de șantiere, respectiv 6,41% din total.

Urmează Cluj, cu 105 proiecte și o pondere de 4,81%, Ilfov, cu 103 proiecte și 4,72%, și Sibiu, cu 99 de proiecte, respectiv 4,53%.

Alte județe importante în portofoliul celor 100 de constructori sunt Timiș, Bistrița-Năsăud, Iași, Suceava, Satu Mare, Prahova, Botoșani și Maramureș, fiecare cu între 70 și 95 de șantiere.

Distribuția arată că activitatea marilor antreprenori rămâne concentrată în marile centre economice și în regiunile unde există proiecte de infrastructură, dezvoltări imobiliare și investiții publice.

Infrastructura și proiectele publice domină portofoliile

Structura proiectelor monitorizate indică o expunere importantă a marilor constructori la investițiile publice.

Infrastructura reprezintă 31% din cele peste 1.200 de proiecte analizate, fiind cel mai mare segment din portofoliu. Construcțiile sociale și comunitare au o pondere de 18%, iar proiectele de utilități reprezintă 14%.

Această structură explică și sensibilitatea ridicată a constructorilor la evoluția bugetelor publice. Atunci când autoritățile reduc investițiile sau întârzie plățile, efectul nu se limitează la calendarul unui proiect, ci poate ajunge în fluxurile de numerar ale antreprenorilor, subcontractorilor și furnizorilor.

De altfel, exact aceste riscuri apar în răspunsurile companiilor: întârzierile la plăți și decontări sunt pe primul loc, urmate de reducerea bugetelor de investiții și de amânarea proiectelor publice.

Construcțiile au încă un rol important în investițiile României

Contextul este cu atât mai relevant cu cât investițiile au rămas unul dintre principalii factori de susținere a economiei în perioada de ajustare fiscală. Ministerul Finanțelor a arătat că investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat în prima parte a anului, iar dinamica lucrărilor de construcții a rămas puternică.

În același timp, presiunea fiscală crește importanța proiectelor care au finanțare asigurată și calendar de execuție clar. Pentru constructori, problema nu este numai volumul de lucrări disponibile, ci și predictibilitatea plăților, accesul la finanțare și capacitatea beneficiarilor de a menține investițiile în condițiile consolidării bugetare.

Ediția 2026 a TOP 100 Antreprenori Generali în Construcții este a 17-a realizată de IBC Focus. Compania precizează că analiza combină datele financiare cu monitorizarea proiectelor, interviuri cu jucători din piață și informații din baze de date publice. Ediția actuală are la bază date despre peste 1.100 de companii, iar portofoliul celor 100 de antreprenori incluși în clasament cuprinde 1.021 de proiecte aflate în construcție.