Cum se transformă un deficit bugetar într-o criză politică: este Franța pe buza prăpastiei? „Anii de abundență s-au încheiat”

Franța se află într-un blocaj economic: fără buget și, în curând, probabil și fără guvern, se arată într-o analiză The Guardian. Prim-ministrul François Bayrou i-a cerut Parlamentului un vot de încredere pe 8 septembrie și, cum partidele de stânga și cele de extremă dreapta se coalizează și par hotărâte să răstoarne guvernul, cel puțin pe hârtie nu pare că premierul ar avea cifrele necesare pentru a câștiga. Politicile de austeritate propuse de Bayrou – reducerea deficitului prin economii masive, eliminarea unor sărbători publice și înghețarea cheltuielilor sociale – întâmpină opoziție atât publică, cât și politică. Scenariul principal în mediul de afaceri este că premierul va fi demis pe 8 septembrie. Totuși, la prima vedere, situația Franței nu pare chiar disperată. Țara continuă să fie un pilon al sistemului monetar european. Datoriile guvernului sunt mai mici, raportat la dimensiunea economiei, decât cele ale Italiei, de exemplu, iar costul finanțării dobânzii anuale la datorie este cu mult sub cel al Marii Britanii. Totuși, scrie The Guardian, proiecțiile au arătat un deficit bugetar anual persistent, care împinge datoria publică – care era de 113% din PIB anul trecut și va ajunge la peste 120% până la sfârșitul deceniului. Iar investitorii nu sunt neapărat interesați de valori, ci, mai ales, de tendințe.

„Întrebarea pentru euro este acum dacă știrile recente din Franța destabilizează apetitul pentru euro în sens mai larg sau dacă acesta este doar o problemă izolată franceză”, a spus Chris Turner, șef global al cercetării piețelor la ING.

Pachetul propus de Bayrou, de 44 de miliarde de euro, sumă obținută din creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli pentru 2026, inclusiv înghețarea timp de un an a cheltuielilor de stat și reducerea a două zile de sărbători naționale, a fost respins de legislatorii opoziției. La rândul său, Lombard a spus că, deși ar fi loc de negociere pentru unele măsuri din plan, guvernul nu va face compromisuri în ceea ce privește ținta de 44 de miliarde de euro, scrie și Financial Times. Marți, Partidul Socialist (PS) și-a adăugat vocilor contestatarilor, aliindu-se cu Verzii și cu extrema dreaptă, Adunarea Națională. Într-o încercare de a evita un vot negativ, ministrul de finanțe, Eric Lombard, a declarat public că guvernul nu s-a resemnat, avertizând, totuși, că există riscul ca Franța să ajungă în situația de a apela la creditorul global de ultimă instanță, Fondul Monetar Internațional. Fără socialiști, administrația de centru-dreapta a lui Bayrou nu poate supraviețui, comentează The Guardian. Iar economiștii sunt de acord, în mare parte, că o cădere a lui Bayrou va declanșa și mai multe speculații cu privire la sănătatea economiei și a finanțelor publice franceze.

Rusia își revizuiește prognoza de creștere economică pentru 2025

15:16

Piața auto din România, creștere mai mare decât media europeană

14:42

Foto: Unasplash

Société Générale și Crédit Agricole au scăzut toate cu 4% sau mai mult

Emmanuel Cau, șeful strategiei de acțiuni europene la Barclays, a declarat că piața în scădere a anticipat două riscuri marți dimineața: „instabilitate politică și mai multă indisciplină fiscală”.

„Piața de acțiuni era comodă”, a spus Cau, remarcând că piața bursieră a crescut în ultimele luni, în ciuda semnelor de tensiune pe piața obligațiunilor. „O mare parte dintre acestea se datora investitorilor, care cumpărau povestea redresării Europei”, a spus el.

Totuși, „există o limită până la care stresul pe piața obligațiunilor poate fi ignorat de acțiuni”, a spus Cau. „Acum vedem o oarecare convergență între acțiuni și obligațiuni”, comentează Financial Times. Acțiunile orientate spre piața internă au fost afectate în mod deosebit. Acțiunile celor mai mari bănci ale țării, considerate proxy pentru economia mai largă, au fost cele mai afectate. BNP Paribas, Société Générale și Crédit Agricole au scăzut toate cu 4% sau mai mult.

Criza politică lentă a Franței a făcut ca și costurile de împrumut să se apropie de cele ale Italiei în ultimele luni, pentru prima dată de la criza financiară globală. Lombard a spus că aceste costuri de împrumut ale Franței le vor depăși pe cele ale Italiei „în 15 zile”, dacă guvernul va pierde votul.

Marți, diferența s-a redus și mai mult, randamentul obligațiunilor guvernamentale franceze pe 10 ani fiind cu mai puțin de 0,1 puncte procentuale sub cel al Italiei. Nicolas Trindade, manager de portofoliu senior la Axa Investment Managers, a declarat că se așteaptă ca obligațiunile guvernamentale franceze să performeze mai slab, deoarece „probabilitatea unei prăbușiri a guvernului a crescut brusc în momentul în care principalele partide de opoziție au semnalat că vor vota împotriva guvernului Bayrou”.

El a spus că instalarea unui nou prim-ministru „nu ar schimba aritmetica parlamentară”, astfel că orice consolidare fiscală semnificativă „ar fi în continuare foarte dificil de implementat”. El a spus că alegerile anticipate „ar prezenta riscul ca extrema dreaptă să obțină o majoritate clară de această dată”.

La prima vedere, situația Franței nu pare chiar disperată

Franța rămâne un pilon al sistemului monetar european, comentează The Guardian. Datoriile guvernului sunt mai mici, raportat la dimensiunea economiei, decât cele ale Italiei, iar costul finanțării dobânzii anuale la datorie este cu mult sub cel al Marii Britanii. Totuși, deși raportul datorie/PIB al Franței este mai mic decât cel al Italiei – 135% –, Roma are un control ferm asupra cheltuielilor sale anuale. Italia este tensionată de o creștere economică slabă, dar nu mai mică decât cea a Franței, iar prognoza Comisiei Europene arată o îmbunătățire anul viitor. Totodată, potrivit estimărilor europene, Italia va reuși, de asemenea, să mențină inflația la un nivel scăzut. În același timp, deficitul bugetar al Italiei este pe cale să scadă de la 3,3% anul acesta, la 2,9% în 2026, adică sub pragul de 3% stabilit de Comisie.

Franța, în schimb are un deficit bugetar anual persistent, care împinge datoria publică. Anul trecut, datoria publică a fost de 113% din PIB și, potrivit prognozelor, va urca la peste 120% până la sfârșitul deceniului. Pentru investitorii internaționali, nu dimensiunea datoriei contează atât de mult, cât traiectoria acesteia.

Chiar și Grecia are performanțe mai bune decât Franța

Deși costurile dobânzilor franceze sunt reduse – 3,5% la obligațiunile pe 10 ani, în condițiile în care Marea Britanie se confruntă cu 4,7% –, ele nu sunt la fel de mici ca ale Italiei. Chiar și Grecia are performanțe mai bune decât Franța. Potrivit datelor Băncii Centrale Europene, Grecia are un raport datorie/PIB de 158%, dar plătește doar 3,36% pentru obligațiunile pe 10 ani.

Președintele Emmanuel Macron a încercat să-i convingă pe francezi că finanțele publice au nevoie de o operație majoră, însă fără succes. Macron a avertizat „anii de abundență s-au încheiat”. Probabil cea mai nepopulară decizie de până acum a fost creșterea vârstei de pensionare de la 62 de ani, susținând că plățile mai mari pentru pensii trag în jos finanțele statului și privează economia de forță de muncă calificată.

Paris / Foto: Unsplash

Criza politică – o amenințare pentru creșterea economică

Guvernul minoritar al lui Bayrou vrea să meargă mai departe. Planul este să economisească aproape 44 de miliarde de euro (38 de miliarde de lire sterline), pentru a reduce deficitul bugetar de la 5,8% din PIB anul trecut, la 4,6% în 2026. Una dintre cele mai controversate propuneri este eliminarea a două sărbători publice franceze. Singurul plan de salvare credibil pare a fi reformularea bugetului, astfel încât să aducă Partidul Socialist de partea sa, deși luni întregi de negocieri au făcut ca această perspectivă să pară îndepărtată, comentează The Guardian.

Joseph Dickerson, analist la Jefferies, a declarat că, în ciuda scăderii valorii băncilor franceze pe bursă, nu au existat mari repercusiuni pentru sectorul financiar francez, cel puțin pe termen scurt, în ceea ce privește costurile mai mari ale datoriei sau instabilitatea politică. Dickerson a spus că această criză politică reprezintă mai degrabă o amenințare pentru creșterea economică decât pentru solvabilitatea guvernului.

Cetățenii nu găsesc că vreo ofertă ar fi credibilă

Analiștii de la Goldman Sachs au declarat că se așteaptă ca Bayrou să-și tempereze cerințele privind reducerea deficitului anual ca o modalitate de a-și salva administrația. Totuși, un deficit mai mare „ar implica o nouă creștere a raportului datorie/PIB și ar readuce în atenție posibile ajustări ale ratingului de credit”. Aceasta ar aduce un impuls pentru economie, deoarece „o reducere mai mică a deficitului anul viitor ar implica un efect fiscal negativ mai mic și ar fi pozitivă pentru creștere, toate celelalte lucruri fiind egale”, au spus ei.

„Înăsprirea condițiilor financiare și creșterea incertitudinii politice ar fi, probabil, premise negative pentru creștere. Credem că economia va continua, probabil, să crească cu 0,6% în 2025 și 0,9% în 2026”, au adăugat ei.

Aceste cifre vor fi o lectură sumbră pentru Macron, care a promis să dezvolte o economie mai vibrantă și cu o creștere mai rapidă. Cum sondajele franceze arată că există puține planuri în jurul cărora majoritatea oamenilor să fie dispuși să se coalizeze, un buget ar putea fi departe de a fi adoptat, mai scrie The Guardian.