Bula investițiilor în inteligență artificială creşte periculos. Scenariile devastatoare care arată cum s-ar putea termina totul

Creșterea accelerată a pieței de inteligență artificială stârnește temeri privind o nouă bulă financiară. Evoluția spectaculoasă a companiilor din domeniu amintește de episoadele care au precedat recesiuni majore, atrag atenția specialiștii citați de The Conversation.

Boom-ul AI, comparat cu bulele care au zguduit economia mondială

Ultimele decenii au arătat cum boomurile economice pot deveni rapid vulnerabile. Atunci când prețul unui activ depășește semnificativ valoarea reală, apare o bulă greu de controlat. Bula dot-com, în perioada 1996-2000, și bula imobiliară din jurul anului 2006 sunt exemple clare. Prima a dus la o recesiune moderată, iar a doua a provocat una dintre cele mai grave crize economice din istoria recentă.

În acest context, întrebarea legată de inteligența artificială este inevitabilă. Acțiunile companiilor care produc sau utilizează tehnologia AI au crescut într-un ritm excepțional. Nvidia este cel mai relevant exemplu. Valoarea acțiunilor sale s-a multiplicat de 13 ori de la începutul anului 2023. Microsoft și Alphabet au înregistrat creșteri de peste două ori în aceeași perioadă. Diferența este evidentă în raport cu indicele S&P 500, care a crescut doar de 1,8 ori.

Trump vrea ruperea legăturilor comerciale cu Spania după refuzul privind Iranul. Un acord bancar de 12 miliarde de dolari, în pericol

11:28

Benzina sare de 8 lei pe litru, motorina se apropie de 8,5 lei. Val de scumpiri în benzinăriile din România pe 4 martie

10:27

Cum apare o bulă și ce rol joacă așteptările investitorilor

O bulă financiară se formează atunci când prețul unui activ depășește valoarea sa fundamentală. Această valoare depinde mult de câștigurile viitoare estimate. Așteptările investitorilor devin astfel esențiale. Niciun algoritm nu poate prezice cu exactitate evoluțiile economice, iar investitorii operează pe baza unor estimări subiective.

Unii investitori sunt extrem de optimiști, notează The Conversation. Ei cred că AI-ul va transforma radical economia globală. Acești investitori cumpără masiv acțiuni ale companiilor AI, fără să poată anticipa cine va domina piața pe termen lung. În timp ce alții sunt mai rezervați și consideră că AI este o evoluție tehnologică importantă, dar nu o revoluție. Ei investesc mai prudent sau evită sectorul.

Există și un al treilea grup. Aceștia sunt cei mai conștienți de existența unei bule. Totuși, aleg să investească pe termen scurt. Mulți dintre ei mizează pe volatilitate, sperând să obțină profituri rapide și să iasă din piață înainte de o eventuală prăbușire. Această tactică a fost observată și în perioada premergătoare crizei imobiliare din 2008.

În realitate, nu toate companiile AI pot domina piața. Prin urmare, este cert că unele acțiuni conțin o componentă speculativă ridicată.

Deficitul de active și terenul fertil pentru o bulă globală

Bulele financiare apar frecvent în perioade marcate de un deficit de active sigure. Când cererea de investiții este mai mare decât oferta, apar rapid oportunități noi. Investitorii se reorientează către domenii emergente. În anii 1990, acest fenomen a alimentat investițiile în tehnologie, iar în anii 2000, același proces a umflat piața imobiliară.

Actualul interes uriaș pentru AI este alimentat de factori similari. Ratele scăzute ale dobânzilor au stimulat investițiile. De asemenea, entuziasmul pentru tehnologii noi a creat condiții ideale pentru un boom accelerat.

Scenariul optimist: investițiile în AI pot produce tehnologii utile pe termen lung

Un final pozitiv al bulei este posibil. Bula dot-com a produs companii care au modelat economia digitală actuală. Google este cel mai cunoscut exemplu. Investițiile masive în perioada respectivă au accelerat dezvoltarea internetului. În mod similar, boomul AI ar putea finanța tehnologii cu utilitate reală pentru societate.

Pentru un astfel de scenariu, este necesară și o reglementare eficientă. Guvernele trebuie să stabilească reguli care să încurajeze dezvoltarea responsabilă a tehnologiilor.

Scenariul mediu: corecție controlată și recesiune moderată

Cel mai probabil scenariu este o corecție a pieței. Prețurile supraevaluate se ajustează natural atunci când investitorii își modifică așteptările. O astfel de scădere poate provoca o recesiune moderată, similară celei din 2001, după spargerea bulei dot-com.

Corecția poate deveni vizibilă în momentul în care devine clar că unele companii AI nu generează profituri reale. Investitorii își pierd încrederea, iar capitalul migrează spre sectoare mai stabile.

Cel mai sever scenariu: prăbușire puternică și riscuri sistemice

Cel mai dificil scenariu este comparabil cu colapsul pieței imobiliare din anii 2000. Diferența majoră este că acțiunile AI nu au o legătură directă cu sistemul financiar. Totuși, riscurile nu sunt inexistente. Unele companii își finanțează expansiunea prin datorii uriașe. Ei construiesc centre de date costisitoare pentru o cerere estimată, dar încă incertă.