Boom-ul AI, susținut de acorduri de infrastructură de miliarde $

Boom-ul AI nu este alimentat doar de inovație software, ci și de acorduri de infrastructură de miliarde $ care transformă radical industria.

În spatele modelelor tot mai performante se află investiții uriașe în centre de date, cipuri și energie, într-o cursă globală pentru supremația inteligenței artificiale.

Miliarde de dolari „alimentează” în tăcere boom-ul AI

Este nevoie de o putere de calcul uriașă pentru a rula un produs bazat pe inteligență artificială. Iar pe măsură ce industria tech accelerează pentru a valorifica potențialul modelelor AI, se desfășoară, în paralel, o cursă pentru construirea infrastructurii care le va susține, potrivit TechCrunch.

De ce fondurile suverane devin o soluție pentru guvernele din Golf

21:37

Primele semne de recesiune: consumul și angajările trag economia în jos

20:36

ANALIZĂ

Recent, CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a estimat că până la finalul deceniului vor fi cheltuite între 3.000 și 4.000 de miliarde de dolari pentru infrastructură AI, mare parte din sumă provenind chiar de la companiile din domeniu.

Însă această expansiune pune o presiune enormă pe rețelele electrice și împinge la limită capacitatea globală de construcție a centrelor de date. În continuare prezentîm cele mai mari proiecte și acorduri din zona infrastructurii AI, cu investiții majore realizate de Meta, Oracle, Microsoft, Google și OpenAI.

Investiția Microsoft în OpenAI

În 2019, Microsoft a investit un miliard de dolari în OpenAI. La acel moment, organizația era cunoscută mai ales prin asocierea cu Elon Musk. Acordul a făcut din Microsoft furnizorul exclusiv de cloud pentru OpenAI. Pe măsură ce antrenarea modelelor a devenit din ce în ce mai scumpă, tot mai mult din investiție a venit sub formă de credite Azure, nu cash.

Parteneriatul a fost avantajos pentru ambele părți. Microsoft și-a crescut vânzările Azure, iar OpenAI și-a finanțat cea mai mare cheltuială: infrastructura de calcul. Ulterior, investiția totală a Microsoft a urcat la aproape 14 miliarde de dolari, în perspectiva transformării companiei de inteligență artificială într-una cu scop lucrativ.

Între timp, parteneriatul a devenit mai puțin exclusiv. OpenAI a anunțat că nu va mai depinde doar de cloud-ul Microsoft, dar i-a acordat companiei un drept de primă opțiune pentru viitoarele cerințe de infrastructură. În același timp, Microsoft a început să exploreze și alte modele AI.

Modelul a fost preluat și de alte companii. Anthropic a primit opt miliarde de dolari de la Amazon. Google Cloud a semnat parteneriate cu startup-uri AI precum Lovable și Windsurf. La rândul său, OpenAI a atras o investiție de 100 de miliarde de dolari de la Nvidia, obținând acces la mai multe GPU-uri.

Ascensiunea Oracle

Pe 30 iunie 2025, Oracle a anunțat printr-un document depus la SEC un contract de 30 de miliarde de dolari pentru servicii cloud, peste veniturile anuale anterioare din această divizie. Ulterior s-a aflat că partenerul era OpenAI, iar după anunț acțiunile companiei au crescut puternic.

Pe 10 septembrie, Oracle a anunțat un nou acord, de 300 de miliarde de dolari pe cinci ani, pentru putere de calcul, începând din 2027. Fondatorul Larry Ellison a devenit pentru scurt timp cel mai bogat om din lume. Deși OpenAI nu dispune în prezent de asemenea sume, acordul mizează pe o creștere explozivă a pieței AI.

Nvidia și investițiile circulare

Majoritatea laboratoarelor AI cumpără cipuri de la Nvidia. Cererea uriașă a adus companiei venituri record, care au fost reinvestite agresiv în industrie. Anul trecut, Nvidia a cumpărat 4% din Intel pentru 5 miliarde de dolari. La scurt timp, a anunțat o investiție de 100 de miliarde de dolari în OpenAI, plătită în cipuri utilizate pentru centre de date.

Au urmat acorduri similare cu xAI, compania lui Elon Musk, iar OpenAI a încheiat o înțelegere similară cu AMD. GPU-urile sunt valoroase tocmai pentru că sunt rare, iar Nvidia le menține astfel prin integrarea directă în proiecte de infrastructură.

Centrele de date AI hyperscale

Pentru Meta, investițiile sunt la fel de masive. Mark Zuckerberg a anunțat planuri de 600 de miliarde de dolari pentru infrastructură în SUA până în 2028. Doar în prima jumătate din 2025, compania a cheltuit cu 30 de miliarde mai mult decât în anul precedent.

Un nou campus de 910 hectare în Louisiana, denumit Hyperion, va costa 10 miliarde de dolari și va furniza 5 gigawați putere de calcul, inclusiv prin colaborare cu o centrală nucleară locală. În Ohio, centrul Prometheus va deveni operațional în 2026, alimentat cu gaz natural.

Aceste investiții au și costuri de mediu. xAI a construit un centru hibrid în Tennessee, devenind unul dintre cei mai mari poluatori locali din cauza turbinelor pe gaz.

Proiectul Stargate

La începutul noului mandat, președintele american Donald Trump a anunțat un parteneriat între SoftBank, OpenAI și Oracle pentru un proiect de 500 de miliarde de dolari numit „Stargate”. Scopul este de a dezvolta infrastructura AI în SUA.

Deși proiectul a fost prezentat ca fiind „cel mai mare din istorie”, au apărut îndoieli privind finanțarea. Totuși, construcția a opt centre de date în Texas este în curs, cu finalizare estimată pentru 2026.

Presiunea investițiilor în AI

Cheltuielile de capital au explodat în ultimii ani. Amazon estimează 200 de miliarde de dolari investiții în 2026, Google între 175 și 185 de miliarde, iar Meta până la 135 de miliarde. În total, hyperscalerii ar putea investi aproape 700 de miliarde de dolari într-un singur an.

Sumele au început să îngrijoreze investitorii. Companiile susțin însă că infrastructura AI este esențială pentru viitor. Totuși, nivelul ridicat al datoriilor și presiunea asupra rentabilității ridică semne de întrebare.

Boom-ul AI continuă. Însă, sustenabilitatea acestor investiții va depinde de capacitatea companiilor de a transforma infrastructura în profit real.