China, în pragul unei crize economice tăcute: Tarifele SUA aruncă a doua cea mai mare economie mondială în deflație

Exportatorii chinezi, loviți în plin de tarifele record impuse de SUA, sunt forțați să își vândă marfa pe piața internă, dar această mutare ar putea declanșa o criză economică și un val de falimente care să destabilizeze întreaga economie a Chinei, relatează CNBC.

Pentru 2025, Goldman Sachs se așteaptă ca inflația cu amănuntul din China să scadă la 0%, de la o creștere anuală de 0,2% în 2024, iar prețurile cu ridicata să scadă cu 1,6% de la o scădere de 2,2% anul trecut.

Pe fondul celor mai mari tarife vamale impuse de SUA asupra bunurilor chineze din ultimele decenii, care au ajuns până la 145% , China este forțată să redirecționeze uriașe cantități de produse destinate pieței americane către consumatorii locali. Gigantii comerțului electronic, precum JD.com, Tencent și Douyin (versiunea chineză a TikTok), susțin eforturile guvernului de a absorbi acest surplus și oferă reduceri de până la 55% pentru produse de export.

Arieratele statului au explodat în noiembrie 2025. Creștere de peste 28% într-o singură lună

09:41

Cum va putea anticipa inteligența artificială unde vei merge

08:16

Vice-ministrul Comerțului, Sheng Qiuping,a lăudat această mutare și a descris piața internă ca un „tampon esențial” împotriva șocurilor externe. Însă realitatea este mult mai dură: această invazie de produse ieftinite a declanșat un război al prețurilor între companii și au afectat profiturile în mai multe afaceri.

Deflația se adâncește, locurile de muncă dispar

Indicatorii economici arată clar efectele acestei redirecționări: indicele prețurilor de consum (CPI) a intrat în teritoriu negativ în primele luni ale anului, iar indicele prețurilor producătorilor (PPI) a înregistrat a 29-a lună consecutivă de scădere, cu un minus de 2,5% în martie. Economiștii de la Morgan Stanley estimează că PPI-ul ar putea atinge -2,8% în aprilie.

Mai mult, pierderea pieței americane pune în pericol peste 16 milioane de locuri de muncă, adică peste 2% din forța de muncă a Chinei. Concedierile în masă și perspectivele incerte pentru angajați adâncesc lipsa de încredere a consumatorilor și blochează și mai mult cererea internă. În paralel, SUA a eliminat recent și scutirile vamale pentru coletele de valoare mică și au afectat direct platformele de comerț online precum Shein și Temu.

Beijing ezită să folosească „tunurile” de stimulare economică

Pierderea accesului la piața americană a adâncit tensiunile asupra exportatorilor chinezi, pe fondul cererii interne slabe, intensificând războaiele prețurilor și întârzierile la plată.

„Pentru exportatorii care au putut percepe prețuri mai mari pentru consumatorii americani, vânzarea pe piața internă a Chinei este doar o modalitate de a elimina stocurile nevândute și de a reduce presiunea fluxului de numerar pe termen scurt. Există puțin loc pentru profit”,  a declarat Shen Meng, director la banca de investiții de tip boutique Chanson & Co din Beijing.

Marjele strânse pot forța unele companii exportatoare să închidă magazinul, în timp ce altele ar putea opta să opereze în pierdere, doar pentru a împiedica fabricile să rămână inactiv, a spus Shen.

Pe măsură ce mai multe firme își închid sau își reduc operațiunile, consecințele se vor răspândi pe piața muncii. Goldman Sachs estimează că 16 milioane de locuri de muncă, peste 2% din forța de muncă a Chinei, sunt implicate în producția de bunuri către SUA.

Deși riscurile sunt în creștere, autoritățile chineze se feresc să lanseze pachete masive de stimulare fiscală. Potrivit analiștilor, Beijingul nu vede deflația ca pe o criză, ci ca pe un mijloc de sprijinire a economisirii gospodăriilor în această perioadă de tranziție economică. Profesorul Justin Yifu Lin, de la Universitatea Peking, susține că statul are instrumentele necesare pentru a interveni, dar preferă să aștepte.

Cu toate acestea, China se îndreaptă spre o realitate economică în care prețurile scad, locurile de muncă dispar, iar competitivitatea devine o luptă pentru supraviețuire.