Bulgaria, acuzată că și-a „ajustat” inflația pentru a intra în zona euro. Ce metodă au folosit vecinii de la sud ca să fenteze criteriile de aderare

Bulgaria se pregătește să primească undă verde pentru aderarea la moneda unică europeană la 1 ianuarie 2026, dar modul în care a reușit să treacă testul inflației a stârnit controverse aprinse la nivel european. Conform unei anchete Politico, o reducere spectaculoasă de 82,8% a taxelor de spitalizare, anunțată discret în aprilie, a jucat un rol esențial în scăderea rapidă a inflației și a pus sub semnul întrebării transparența datelor oficiale prezentate de Sofia, în dorința de a adera la zona euro.

Cum a reușit Bulgaria să „mascheze” inflația?

În aprilie, Bulgaria a redus neașteptat și masiv taxa zilnică de spitalizare, de la 5,8 leva (aproximativ 2,97 euro) la doar 1 lev. Nici prezentatorii televiziunii publice nu au putut explica motivul acestei decizii. Totuși, efectul a fost imediat: această măsură, alături de scăderi ale tarifelor la trenuri și servicii poștale (ambele cu peste 9%), a tras în jos indicele armonizat al prețurilor de consum (HICP) cu 1,2 puncte procentuale în aprilie față de martie, aducând Bulgaria în limitele cerute pentru aderarea la euro.

Un fost oficial guvernamental bulgar a declarat pentru Politico:

România are rezerve de combustibil pentru aproape patru luni

15:44

Trump lansează un proiect cripto cu beneficii exclusive pentru investitori

14:47

„Singurul motiv pentru care Bulgaria a îndeplinit criteriul este, dacă te uiți la datele privind inflația, datorită prețurilor administrate de stat. Se știe că datele statistice au fost ajustate pentru a arăta rezultate mai favorabile decât realitatea – mai ales în sectoarele serviciilor poștale, transportului și sănătății.”

Cât de mare a fost impactul reducerii taxelor la spital?

Economiștii estimează că doar scăderea taxei de spitalizare a redus inflația anuală cu 0,89 puncte procentuale. Rata inflației pe 12 luni, pentru perioada mai 2024 – aprilie 2025, a ajuns la 2,7%, sub pragul de referință de 2,8% impus pentru stabilitatea prețurilor. Comisia Europeană a recunoscut deschis rolul crucial al acestei măsuri:

„Scăderea ratei anuale a inflației HICP din aprilie 2025 s-a datorat în mare parte reducerii substanțiale a taxelor de spitalizare. În aprilie, taxele au fost reduse de la 5,8 BGN la 1 BGN, ceea ce a dus la o scădere cu 2,9 puncte procentuale a inflației serviciilor anuale”, se arată în raportul de convergență.

Manipulare sau ajustare statistică?

Steve Hanke, profesor la Johns Hopkins University și arhitectul consiliului monetar bulgar din anii ’90, ridică semne de întrebare:

„Cred că există o probabilitate mare ca datele privind inflația să fi fost manipulate. Având în vedere experiența mea ca sfătuitor al președintelui Bulgariei și observațiile mele privind procesul de aderare la zona euro, nu aș avea încredere în datele privind inflația care au fost prezentate.”

Hanke subliniază că, de la aprilie 2023, rata anuală de creștere a masei monetare a Bulgariei a depășit 6,3%.

„Având în vedere această creștere ridicată a masei monetare, datele privind inflația par să fi fost cosmetizate pentru a arăta mai bine (adică mai scăzute) decât ar indica măsurile reale ale inflației”, a explicat el.

Ce spun autoritățile bulgare și Comisia Europeană?

Ministerul de Finanțe al Bulgariei a respins ferm acuzațiile, afirmând că „a fost întotdeauna un partener de încredere în furnizarea de informații financiare statistice și nu va permite ca dezinformarea și zvonurile să submineze autoritatea instituțiilor din Bulgaria”.

Institutul Național de Statistică a precizat că „NSI furnizează doar date statistice, iar deciziile sunt luate de alte instituții”.

Atanas Pekanov, economist și fost vicepremier, a declarat:

„Există prețuri controlate de stat în multe țări din UE. Nu sunt prețuri care până de curând erau lăsate la piață și acum sunt controlate de stat. Sunt servicii a căror tarifare a fost mereu decisă de stat.”

El a mai adăugat că Bulgaria ar fi putut îndeplini criteriile mai devreme dacă inflația din alte țări euro nu ar fi fost plafonată artificial prin măsuri de urgență.

Costuri ascunse pentru sistemul de sănătate

Reducerea taxei de spitalizare a lăsat găuri în bugetele spitalelor, chiar dacă sumele implicate sunt mici în raport cu greutatea lor în indicele inflației. De exemplu, pentru Spitalul Universitar Sf. Ekaterina din Sofia, pierderea anuală de venituri este estimată la 40.000 leva (circa 20.451 euro).

Mai multe asociații medicale au cerut guvernului să revină asupra deciziei, argumentând că:

„Reducerea taxei de spitalizare este prezentată ca o măsură pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale. Totuși, nu rezolvă problemele structurale ale sistemului și implică riscuri serioase. Taxa, deși simbolică, reprezintă o sursă de venit pentru spitale, cu importanță deosebită pentru cele din zonele izolate.”

În plus, sistemul sanitar bulgar este deja subfinanțat, iar cetățenii plătesc din buzunar o proporție uriașă din costurile medicale:

„Cu 34% din toate cheltuielile de sănătate provenind din plăți directe, Bulgaria are cel mai mare procent din UE, unde media este de 15%”, arată raportul OECD din 2023.

Ce urmează?

Decizia finală privind aderarea Bulgariei la euro și stabilirea cursului de conversie este așteptată pe 8 iulie. Între timp, dezbaterea privind corectitudinea datelor statistice și sustenabilitatea sistemului de sănătate continuă să agite spiritele la Sofia și la Bruxelles.