Caniculă pe continent. Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul lumii. Care este impactul economic?

Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul Globului, spun specialiștii în climă, care pun această dinamică pe seama schimbărilor din regiunea Arctică, situată la nord de Europa. Oceanele se încălzesc și ele. Pe 23 mai, la apogeul unui val de căldură marin, temperaturile de la suprafață în partea de nord-est a Oceanului Atlantic au fost cele mai ridicate de când se fac măsurători, adică din 1979. Iar dacă adăugăm la asta seceta și temperaturile ridicate, avem condițiile preexistente pentru valul de căldură pe care îl resimt oamenii în multe zone ale Europei în ultimele săptămâni. Încălzirea va distruge, în cele din urmă, capitalismul, spun specialiști în diverse domenii, începând cu asiguratorii, care s-au retras din anumite regiuni cu risc foarte crescut de catastrofe – pentru că un accident i-ar obliga să plătească dincolo de capacități. Sistemele financiare ar putea fi perturbate, în tandem cu cele economice. În ultima lună, cererea de electricitate în Europa a crescut cu până la 14%, în special din cauza utilizării intense a aerului condiționat. Prețurile la energie s-au dublat sau chiar triplat în unele țări: +175% în Germania, +108% în Franța, +106% în Polonia. De asemenea, căldura va duce la scăderi economice anuale semnificative, adaugă analiștii, în tandem cu reprezentanții diverselor bresle afectate, în diferite moduri, de valul de căldură. 

La Sevilla, autoritățile spaniole trag semnalul de alarmă: e dimineață și deja sunt 31 de grade Celsius, iar pe parcursul zilei temperaturile ar putea ajunge la 43 de grade sau chiar mai mult. A fost înregistrată cea mai călduroasă zi a anului și în Germania, cu temperaturi aproape de 40 de grade Celsius în unele locuri. De fapt, în Germania, temperatura a urcat cu 9 grade în decurs de numai o săptămână. Europa se află sub o căldură neobișnuit de ridicată pentru această perioadă a anului. Autoritățile din Franța spun că două persoane au murit din cauze legate de căldură, iar sute au fost spitalizate. În Spania, autoritățile au anunțat că a izbucnit un incendiu de pădure, în a patra zi de caniculă, care a trimis un imens nor de cenușă și fum în aer. Două persoane, fermieri, au murit, aparent încercând să fugă de flăcări. Atracții de pe întreg continentul, inclusiv Turnul Eiffel din Paris, au fost închise din cauza căldurii. Serviciul de schimbări climatice al UE spune că Europa este acum continentul care se încălzește cel mai rapid.

Foto: Shutterstock

Burning Man, fantezia anti-capitalistă din deșert, se află într-o situație ironică: are nevoie de bani

22:02

Lingușeala nu l-a salvat. Fondatorul „Trump Burger” a fost arestat de temuta agenție ICE și se pregătește de deportare

21:13

„Trebuie să căutăm continuu umbră, e important aerul condiționat în mașină, pentru cine are, și uite, purtăm brățări speciale care vibrează când e foarte cald”, spun oamenii intervievați pe străzi.

La rândul lor, breslele sunt foarte afectate. Multe mici afaceri au adaptat programul de lucru, nu mai mult de șase ore pe zi, pentru că, după ora 11:30, temperatura devine insuportabilă, așa că trebuie să facă o pauză. Acesta este exact genul de efect la care se referă un nou raport de la Allianz Research, și anume pierderea de productivitate și o scădere a PIB-ului mediu cu jumătate de punct procentual în Europa în 2025. De fapt, se crede că valurile de căldură din acest an vor reduce orele potențiale de lucru la nivel global cu 2,2%, echivalentul a 80 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă, iar temperaturile peste 32 de grade Celsius sunt echivalente cu o jumătate de zi de grevă.

Pe lângă dificultatea fizică de a lucra în astfel de condiții, mai sunt și alte pierderi. Cu cât este mai mare temperatura, cu atât mai puțini oameni vor să se deplaseze, iar asta afectează afaceri de tot felul, de la restaurante – care nu mai au clienți, până la brutării, care se confruntă cu o scădere a vânzărilor și creșterea costurilor. „Cheltuim mult mai mult pe energie, pe mentenanța echipamentelor – care suferă – și, în plus, pierdem mult din afacere, pentru că, atunci când e foarte cald, lumea vine mai puțin și consumă mai puțin”, spun proprietarii.

Nu doar în Franța, Germania sau Spania sunt afectate. În toată Europa oamenii se luptă să se răcorească, pe măsură ce temperaturile extreme afectează regiunile, de la nord la sud. Pentru oamenii de știință, acest lucru nu e o surpriză, comentează sursa citată. O parte a comunității științifice avertizează de ani buni că arderea combustibililor fosili cauzează încălzirea globală, ceea ce face ca valurile de căldură să fie mai frecvente și mai intense. Ce e deosebit pentru Europa este că se încălzește de două ori mai repede decât media globală. Oamenii de știință de la programul Copernicus pentru climă consideră că acest lucru e legat de mai mulți factori, începând cu apropierea Europei de Arctica, se arată într-o analiză Deutsche Welle.

Foto: Freepick

Europa – continentul care se încinge cel mai rapid

Europa se confruntă cu o accelerare alarmantă a încălzirii globale, înregistrând o creștere a temperaturilor de peste două ori mai rapidă decât media globală. Potrivit raportului State of the Climate in Europe, publicat de Organizația Meteorologică Mondială, în parteneriat cu serviciul european Copernicus, temperaturile din Europa au crescut cu aproximativ 0,5°C pe deceniu în ultimii 30 de ani, comparativ cu media globală de circa 0,2°C. De ce se încălzește Europa mai repede?

Cauzele sunt multiple și interconectate: avem, în primul rând, proximitatea Arcticii și amplificarea polară. Regiunile nordice ale Europei sunt influențate direct de încălzirea accelerată a Arcticii, cunoscută sub numele de „polar amplification”. Pe măsură ce calotele glaciare și zăpada se topesc, suprafețele reflectorizante (albedo) sunt înlocuite cu sol și apă, care absorb mai multă căldură. Acest efect se propagă spre sud, influențând puternic și Europa continentală.

Structura geografică a Europei, cu mai mult uscat și mai puțină apă, este, de asemenea, o vulnerabilitate din această perspectivă. Spre deosebire de oceane, care se încălzesc mai lent – datorită evaporării și capacității termice ridicate -, uscatul absoarbe și reține mai multă căldură. Europa, fiind în mare parte un continent terestru, resimte mai intens efectele încălzirii decât regiunile oceanice.

Măsurile de reducere a emisiilor poluante au dus la o atmosferă mai curată în Europa. Paradoxal, asta înseamnă că mai puține particule reflectorizante blochează lumina solară, ceea ce favorizează o absorbție mai mare a radiației solare la sol – și, implicit, încălzirea. Nu în ultimul rând, specialiștii vorbesc de modificări ale circulației atmosferice și uscarea solului, care contribuie și ele la ritmul accelerat de încălzire. Schimbările în dinamica atmosferică – cum ar fi poziționarea anormală a centrilor de presiune – au dus la veri mai lungi, mai secetoase și cu mai puțini nori. Solul uscat nu mai poate regla temperatura prin evaporare, ceea ce intensifică încălzirea locală și valurile de căldură.

Cazul valului de căldură din 2025: un semnal de alarmă

În iunie și iulie 2025, Europa a fost lovită de un val de căldură sever, cu temperaturi de peste 40°C în mai multe regiuni. Germania a înregistrat o creștere bruscă de 9°C în doar o săptămână, iar în Spania temperaturile au depășit constant 40°C. Acest episod a avut consecințe economice și energetice semnificative:

Asiguratorii prevăd un dezastru economic

Criza climatică este pe cale să distrugă capitalismul, a avertizat unul dintre cei mai mari asigurători globali, în contextul în care costurile uriașe generate de fenomenele meteorologice extreme riscă să paralizeze funcționarea sectorului financiar. Lumea se apropie rapid de praguri de temperatură la care companiile de asigurări nu vor mai putea oferi acoperire pentru numeroase riscuri climatice, a declarat Günther Thallinger, membru în consiliul de administrație al Allianz SE, unul dintre cele mai mari grupuri de asigurări din lume. Potrivit acestuia, fără acoperire de asigurare – care deja este retrasă în anumite regiuni – devin nefuncționale și alte servicii financiare esențiale, de la creditele ipotecare, la investiții.

Emisiile globale de carbon continuă să crească, iar politicile actuale duc, în proiecțiile curente, la o creștere a temperaturii globale între 2,2°C și 3,4°C față de nivelurile preindustriale. La un scenariu de +3°C, daunele vor fi atât de severe, încât guvernele nu vor mai avea capacitatea de a interveni cu pachete de salvare financiară, iar adaptarea la multe dintre efectele climatice va deveni imposibilă, a avertizat Thallinger, care este și președintele consiliului de investiții al grupului german și fost CEO al Allianz Investment Management.

Industria de asigurări are în centrul său managementul riscului și a tratat de multă vreme cu seriozitate pericolele încălzirii globale. Într-o serie de rapoarte recente, compania Aviva a estimat că daunele provocate de fenomenele meteorologice extreme în deceniul încheiat în 2023 au însumat 2.000 de miliarde de dolari la nivel global. GallagherRE estimează că doar în 2024 aceste daune vor atinge 400 de miliarde de dolari. La rândul său, Zurich a subliniat că atingerea neutralității climatice până în 2050 este „esențială”.

„Ne apropiem rapid de praguri critice de temperatură – 1,5°C, 2°C, 3°C – la care asigurătorii nu vor mai putea oferi acoperire pentru multe dintre riscuri”, a declarat Günther Thallinger. „Ecuația nu mai funcționează: primele de asigurare necesare depășesc ceea ce persoanele fizice sau companiile își pot permite. Acest lucru se întâmplă deja. Întregi regiuni devin neasigurabile”, spune el, citat de The Guardian.

Thallinger a avertizat că este vorba despre un risc sistemic, „care amenință chiar fundamentul sectorului financiar”, întrucât absența asigurării face ca alte servicii financiare să devină indisponibile: „Este o criză de credit provocată de schimbările climatice”.

„Aceasta nu afectează doar locuințele, ci și infrastructura, transportul, agricultura și industria”, a continuat el. „Valoarea economică a unor întregi regiuni – de coastă, aride, expuse incendiilor – va începe să dispară din registrele financiare. Piețele vor reevalua brusc și brutal. Așa arată un eșec de piață provocat de climă”.

Foto: Unsplash

Pierderi estimate de 28 de miliarde de euro pe an în agricultură

Culorile roșu închis de pe hărțile acestei veri arată zonele în care temperaturile sunt cu peste 5 grade peste media sezonieră. Căldura, cunoscută drept ucigașul tăcut, reprezintă un risc serios pentru sănătate pentru toată lumea, dar mai ales pentru persoanele în vârstă, cele cu afecțiuni medicale și pentru copii. Pe măsură ce valul de căldură continuă, autoritățile civile continuă să avertizeze locuitorii. Între timp, în Italia, unele regiuni au impus restricții asupra muncii în aer liber în timpul orelor de vârf ale caniculei. Agricultura întâmpină și ea probleme din cauza căldurii, care duce la creșterea costurilor de cultivare și de irigații și, în final, la creșterea prețurilor la alimente. Banca Europeană de Investiții estimează pierderile cauzate de schimbările climatice în întreaga Uniune Europeană la peste 28 de miliarde de euro pe an.

Valurile de căldură sporesc riscul de opriri în centralele termice

Această intensificare a căldurii a dus la o explozie a cererii de energie electrică, determinată, în principal, de folosirea pe scară largă a aerului condiționat. Comparând ziua de marți, 24 iunie, cu marți, 1 iulie, creșterea consumului a fost de până la 6% în Germania, 9% în Franța și 14% în Spania. Cererea de vârf a crescut, de asemenea, cu 12% în Franța, 15% în Spania și 5% în Germania și Polonia, se arată într-o analiză Ember Energy.

În paralel, indisponibilitățile din centralele termice au contribuit la o creștere explozivă a prețurilor energiei. Comparativ cu 24 iunie, în timpul valului de căldură, prețurile zilnice medii au crescut cu 15% în Spania, 106% în Polonia, 108% în Franța și 175% în Germania – unde prețul aproape s-a triplat. În orele de vârf ale serii din 1 iulie, prețurile au depășit 400 €/MWh în Germania și 470 €/MWh în Polonia.

Valurile de căldură afectează rețelele electrice în moduri multiple. Supraîncălzirea cablurilor a fost cel mai probabil cauza unor întreruperi de curent în Italia pe 1 iulie. Temperaturile ridicate ale aerului și apei fac mai dificilă răcirea centralelor termice, ceea ce a dus la reduceri forțate ale producției de energie nucleară în Franța și Elveția.

În Franța, flota de centrale nucleare a fost afectată semnificativ: 17 din cele 18 unități au înregistrat reduceri de capacitate. Centralele amplasate de-a lungul râurilor Garonne, Loire și Rhône – cum este centrala Golfech – au fost printre cele mai afectate. Aceasta din urmă a fost nevoită să oprească complet producția. Deși unele reduceri au fost planificate, operatorul de transport (TSO) a marcat cel puțin 7 GW de capacitate oprită în perioada 1–2 iulie ca fiind „forțată”, în timp ce reducerile de la Bugey 2 și Golfech 1, deși planificate, au coincis cu perioada caniculară. În total, valul de căldură ar fi putut afecta până la 15% din capacitatea nucleară a Franței.

În Polonia, preocupările vechi legate de capacitatea de răcire a centralelor pe cărbune au condus, în ultimii ani, la mai multe măsuri de prevenție. La apogeul valului de căldură, pe 2 iulie, guvernul polonez, împreună cu operatorul național de rețea PSE, au propus un „pachet anti-blackout” pentru întărirea rezilienței rețelei.