Cum va începe următoarea criză financiară

Șocurile climatice riscă să declanșeze turbulențe pe piețele globale și criză, scrie Financial Times, într-o amplă analiză a riscurilor sistemice pe piețele financiare și a principalelor tendințe în economia globală. Trendurile sunt condiționate de nenumărate elemente în dinamică, de la crize și decizii politice, la amenințarea iminentă a dezastrelor naturale. În fiecare dintre ultimele luni, spun analiștii Financial Times, au apărut semne care amitesc îngrijorător de mult de criza din 2008, un șoc global care a antrenat un dezastru: numărul executărilor silite a crescut, valoarea activelor s-a prăbușit, iar investitorii au suferit pierderi devastatoare. Exact ca în 2008, valoarea proprietăților va scădea, spun analiștii, opinând că, de data aceasta, situația ar putea fi ceva mai gravă. Șocurile climatice devin o amenințare. Asiguratorii se retrag din zonele de risc, pe măsură ce amenințările climatice devin iminente, iar asta scade valoarea locuințelor. La o simplă privire, semnalele de alarmă se adună: două uragane devastatoare în Florida, inundații catastrofale în Valencia (Spania), incendii în Los Angeles, Coreea de Sud, Japonia, Canada și în anumite regiuni din Australia. În plus, avertizează analiștii, temperaturile se apropie de un prag critic, peste care sistemul asigurărilor nu mai poate funcționa. În orice moment ar putea să apară un dezastru natural cu „pierderi cu adevărat colosale de asigurări. Și nu există garanția că va fi doar un astfel de incident pe an”. 

Dacă aveți spre 40 de ani sau peste, este foarte probabil să vă amintiți cu exactitate unde vă aflați în data de 15 septembrie 2008 — ziua în care s-a prăbușit, spectaculos, banca Lehman Brothers, antrenând întreaga economie globală. A fost unul dintre primele momente-șoc ale celei mai recente crize financiare globale, o perioadă marcată de panică bancară, de prăbușiri bursiere și de falimente în lanț, în care marile economii s-au afundat în cele mai grave recesiuni înregistrate de la Marea Depresiune încoace. Probabil că pentru mulți a rămas un reper imaginea cu angajații Lehman, ieșind din sediul băncii cu cutii de carton în mâini, cadre care au devenit simbolul milioanelor de oameni care și-au pierdut locuințele, economiile și slujbele în acel dezastru care a șters trilioane de dolari din averea globală.

Criza a avut mai mulți vinovați, dar, ca în multe alte colapsuri financiare, piața imobiliară a jucat un rol cheie. În 2006, bula imobiliară din SUA s-a spart. Aceasta fusese alimentată de titluri de valoare garantate cu ipoteci „subprime”, considerate la acea vreme sigure, dar extrem de riscante, comentează sursa citată. Pe măsură ce numărul executărilor silite a crescut, valoarea acestor active s-a prăbușit, iar investitorii au suferit pierderi devastatoare. Panica s-a extins rapid în întreaga piață financiară.

F-35 prea scumpe? Elveția pune presiune pe SUA pentru renegocierea contractului

15:00

Vacanțe cu miză geopolitică în Coreea de Nord. Kim Jong Un a organizat „un eveniment fastuos pentru întreaga țară”, pentru o stațiune „strălucitoare, care va crea un val de fericire”.

14:30

După criză, guvernele au intervenit cu planuri de salvare și reforme profunde, pentru a reconstrui sistemul. Astăzi, băncile mari sunt mai bine capitalizate, piețele mai bine reglementate, iar investitorii mai protejați. Și totuși, în fiecare lună apar semnale de alarmă care amintesc de vremurile acelea. De data aceasta, avertismentele nu vin dinspre creditele riscante, ci dinspre un alt risc sistemic: dezastrele climatice. Acestea pun presiune tot mai mare pe asigurători și pe alte instituții financiare esențiale, subliniază sursa citată.

„Valoarea proprietăților va scădea — la fel ca în 2008 — trăgând în jos și averea gospodăriilor”, se arată în raportul Next to Fall, publicat, în decembrie, de Comisia pentru Buget din Senatul SUA. „Am putea asista la un șoc sistemic comparabil cu criza financiară din 2008 — dacă nu chiar mai grav”.

Foto: Freepick

„Șocurile climatice vor declanșa turbulențe de amploare”

În ianuarie, Financial Stability Board, creat după criza din 2008 pentru a monitoriza stabilitatea financiară globală, avertiza că asigurările devin tot mai scumpe și mai greu de obținut în zonele expuse dezastrelor, iar „șocurile climatice” pot declanșa turbulențe de amploare. Președintele Fed, Jerome Powell, declara, în februarie, că băncile și asigurătorii se retrag deja din zonele cu risc crescut:

„În 10-15 ani, vor exista regiuni în care nu vei mai putea obține o ipotecă. Nu vor mai exista bancomate, nici sucursale bancare. Nu știu dacă este o problemă de stabilitate financiară, dar cu siguranță va avea consecințe economice serioase”.

Warren Buffett a spus în scrisoarea anuală către acționari că tarifele la asigurările de proprietăți au crescut semnificativ, ca urmare a daunelor tot mai devastatoare provocate de furtuni violente.

„Schimbările climatice tocmai își anunță sosirea. La un moment dat — în orice moment — va apărea o pierdere asigurativă cu adevărat colosală. Și nu există garanția că va fi doar una pe an”.

În Europa, luna martie 2025 a fost cea mai caldă înregistrată vreodată, iar Günther Thallinger, membru al boardului Allianz, a avertizat că temperatura globală se apropie de un prag critic, peste care sistemul asigurărilor nu mai poate funcționa:

„Este un risc sistemic care amenință însăși fundația sectorului financiar. Dacă asigurările nu mai sunt disponibile, alte servicii financiare devin inaccesibile. Valoarea economică a unor întregi regiuni — de coastă, aride sau expuse incendiilor — va dispărea din registrele financiare. Piețele se vor schimba rapid și brutal”.

Un scenariu posibil: declin în lanț

Un scenariu, conturat de mai bine de 20 de experți consultați de Financial Times, presupune o retragere în masă a asigurătorilor din tot mai multe state americane, nu doar din cele afectate tradițional, precum California. Proprietarii se confruntă cu prime de asigurare prohibitive sau cu imposibilitatea de a-și reînnoi polițele. Guvernele locale încearcă să intervină prin programe de urgență, un fel de ultimă instanță, dar acestea acoperă mai puțin și costă mai mult.

„Valoarea locuințelor începe să scadă. De vreme ce asigurarea este o condiție pentru a obține o ipotecă, lipsa ei duce la retragerea băncilor din aceste regiuni. Unii creditori părăsesc complet piața de credite ipotecare. Încep să apară pierderi mari. Criza se propagă în alte părți ale lumii, din sudul Australiei până în nordul Italiei. În tot mai multe orașe, oamenii descoperă că locuințele lor valorează mai puțin decât au plătit”, comentează sursa citată.

Ca o reeditare a crizei din 2008, revin în scenă restanțele la credite, executările silite și datoriile neachitate pe carduri. Însă cauza, de data aceasta, nu este financiară — este fizică. Și nu este clar cum și când va lua sfârșit.

Foto: Freepick

Există sceptici, dar și avertismente serioase

Christopher Waller, membru al boardului Fed numit de Donald Trump, este printre cei care nu văd în schimbările climatice o amenințare sistemică.

„Schimbările climatice sunt reale, dar nu cred că reprezintă un risc serios pentru siguranța și soliditatea băncilor mari sau pentru stabilitatea financiară a SUA”.

El argumentează că scăderi similare ale valorii locuințelor au avut loc în orașe precum Detroit, fără a cauza crize sistemice. Fed a efectuat deja teste de stres care presupun scăderi de peste 25% în prețurile imobiliare și a concluzionat că marile bănci pot absorbi pierderi de până la 600 miliarde dolari.

Totuși, alți experți atrag atenția că problema asigurărilor va duce, în timp, la insolvențe, reduceri de acoperire, creșteri de prețuri, dificultăți la plată și, posibil, înghețarea creditului. Dave Jones, fost comisar pentru asigurări în California, spune:

„Mai degrabă vom asista la un proces treptat decât la un colaps brusc, dar nu putem exclude complet nici acel scenariu”.

Un risc ireversibil

Economistul Ben Keys, de la Wharton School – University of Pennsylvania, atrage atenția asupra caracterului neciclic al acestui risc:

„Acest tip de risc climatic nu este ciclic. Se îndreaptă într-o singură direcție. Așadar, nici nu este nevoie de un șoc foarte mare pentru a avea un impact serios și de durată asupra valorii activelor imobiliare”.

Această viziune — că schimbările climatice vor lăsa o amprentă permanentă asupra pieței imobiliare — schimbă radical modul în care este abordat riscul financiar asociat crizei climatice. Deși pare un subiect secundar, într-o lume cu războaie și proteste masive, este o poveste ce ar putea avea cel mai mare impact pe termen lung. Tocmai pentru că este greu de văzut cum se va încheia.

De la bula dot‑com la „Minsky climatic”: când tranziția dezordonată poate zdruncina sistemul financiar

„Și totuși, dacă a existat vreodată o prăbușire în sectorul combustibililor fosili în urma căreia mulți investitori au pierdut totul, de ce ar declanșa ceva asemănător unei crize financiare sistemice? Nu s-a întâmplat asta nici după colapsul dot‑com de la începutul anilor 2000, când mulți acționari au rămas pe minus”. (Reamintim că este vorba de prăbușirea bulei dot-com, când multe companii de tehnologie și Internet și-au pierdut valoarea sau au dat faliment, provocând o scădere masivă pe piața bursieră).

Discursul lui Mark Carney a reprezentat un punct de cotitură. Dacă un bancher central tratează în mod serios riscul financiar climatic, inclusiv amenințarea unei tranziții haotice, atunci cum ar putea fi ignorat?

„Ceea ce am văzut până acum – incendiile din LA și alte dezastre– ne arată că suntem deja într-un teritoriu în care riscurile fizice ar putea amenința sistemul financiar”, avertiza Patrick Bolton, profesor de finanțe.

În 2017, opt bănci centrale și autorități de supraveghere – inclusiv cele din China, Germania, Franța și Marea Britanie – au lansat rețeaua Network for Greening the Financial System (NGFS), – care a ajuns rapid la peste 100 de membri, printre care și Fed-ul și BCE. Ideea că o lume în încălzire poate destabiliza finanțele a devenit mainstream. Băncile centrale au început testele de stres climatic, punând tranziția pe picior de egalitate cu riscurile fizice.

O evaluare a ONU de anul trecut arăta că sistemele financiare ar putea rezista atât riscurilor fizice, cât și celor de tranziție – cu mențiunea, însă, că testele probabil subestimează amplitudinea consecințelor.

Prăbușirea calotei antarctice sau dispariția pădurii amazoniene…

Criticii obiectează că modelele nu includ puncte de cotitură ale climei – fenomene ireversibile precum prăbușirea calotei antartice sau dispariția pădurii amazoniene.

„Rezultatele modelelor sunt mult prea „blânde”. E ca și cum ai simula povestea cu Titanicul, îl testezi lovind aisbergul, dar excluzi posibilitatea că ar putea să se scufunde și să moară două treimi dintre pasageri”, avertiza, în 2023, instituția britanică a acturarilor.

Norges Bank Investment Management, cel mai mare fond suveran din lume, subliniază că unele modele care oferă estimări „plauzibil de mici” cu privire la pierderile fizice climatice, în timp ce altele indică consecințe mult mai grave.

Riscul Trump asupra politicilor climatice

Între timp, comentează sursa citată, a apărut și un nou risc: „riscul Trump” – conducerea SUA sub Donald Trump a demontat politicile climatice, reducând resursele agențiilor de mediu, întinzând lucrările la acordurile internaționale și anulând stimulente fiscale pentru energia curată. În plus, eticheta „ocultei” pusă pe cei dedicați luptei climatice, sau decizii precum retragerea din Acordul de la Paris și declararea „stării de urgență energetică” pentru combustibili fosili, au tensionat climatul de reglementare.

Cu toate acestea, investițiile în tranziția energetică au depășit 2 trilioane USD la nivel global anul trecut, China reprezentând aproape 40 % – mai mult decât SUA, UE și Marea Britanie la un loc. Chiar și așa, ritmul de creștere a încetinit ușor comparativ cu anul precedent, iar semnalele politice din SUA creează incertitudine în viitorul apropiat.

Între timp, riscurile fizice devin tot mai evidențe: ploi torențiale record în Dubai și China, taifunul Yagi în Asia de Sud-Est, două uragane devastatoare în Florida, inundații catastrofale în Valencia (Spania), incendii în Los Angeles, Coreea de Sud, Japonia, Canada și zone din Australia. La acestea se adaugă avertismente de caniculă extremă pe continentul nord-american, european și asiatic.

Poate clima să declanșeze o criză financiară?

Anul trecut, temperatura globală medie a depășit pentru prima oară pragul de +1,5 °C pentru un an întreg. Potrivit oamenilor de știință, există posibilitatea să atingem +2 °C în următorii cinci ani.

Până acum, niciun astfel de eveniment dramatic nu a declanșat o criză financiară sistemică – tarifele lui Trump au avut un impact mult mai puternic. Dar seria extinsă de dezastre climatice schimbă radical viziunea experților despre amenințările la adresa stabilității financiare.

„Tranziția e un risc mai mare, deoarece poate produce schimbări bruște, cu pierderi uriașe. Dar incendiile din LA și alte dezastre neașteptat de distructive ne arată că riscurile fizice pot deja amenința sistemul financiar”, spune Bolton, autor principal al unui studiu din 2020 pentru Banca de Reglementări Internaționale și Banca Franței.

Un strateg financiar care se ocupă de teste climatice de aproape un deceniu spune că băncile și-au regândit abordarea: cândva, riscurile active de tip stranded assets și cele de tranziție erau considerate cele mai grave, însă amploarea dezastrelor fizice recente a arătat accelerarea rapidă a riscurilor climatice fizice.

„Accelerarea și gradualitatea severității evenimentelor extreme, care ating o clasă de active la fel de semnificativă precum imobiliarele, ar putea lăsa creditorii expuși la proprietăți fără asigurare. Iar astfel de proprietăți își pierd valoarea. Dacă ar trebui să caut ceva ce ar putea produce o criză financiară, aș privi exact către această zonă”, spune Lord Adair Turner, fost președinte al Autorității de Supraveghere Financiară din UK.

Interesul lui Turner nu e doar academic – el conduce banca digitală OakNorth din Marea Britanie și filiala europeană a Chubb Insurance și a fost primul președinte al Consiliului Consultativ pentru Combaterea Schimbărilor Climatice din UK. A avut acces la datele din SUA privind piața asigurărilor locuințelor: între 2018–2022, analiza a arătat că, în zonele cele mai vulnerabile, primele au fost cu 82 % mai mari față de zonele cu risc redus, iar cazurile de ne-reînnoire a polițelor au fost mult superioare.

Raportul, publicat de Federal Insurance Office, a inclus date de la NOAA și FEMA – instituții sub presiune în SUA, supuse unor planuri de reducere. Federal Insurance Office a fost desființat de inițiative politice recente. SUA s-a retras din Network for Greening the Financial System.

Unii asigurători arată că piața locuințelor a crescut atât de mult, încât a absorbit până acum majoritatea şocurilor. Polițele de asigurare oferă acoperirea riscurilor pe termen de un an, limitând expunerea. Totuși, reformele încearcă să consolideze piața, legislația încearcă să descurajeze construcțiile în zone periculoase și să sporească reziliența locuințelor existente.

Riscul unei crize financiare declanșate de schimbările climatice nu mai pare ipotetic. Modelele încă subestimează impactul „punctelor de cotitură”, dar realitatea evenimentelor extreme devine din ce în ce mai acută. Dacă băncile centrale și autoritățile mondiale nu integrează rapid aceste riscuri în structurile de reglementare și testare, sistemul financiar global ar putea fi vulnerabil la un „Minsky moment climatic” – un colaps declanșat nu de active toxice, ci de consecințele fizice ale încălzirii globale.