Cât de mult pot suferi modelele de inteligență artificială? Disputa care împarte lumea tehnologiei

O întrebare aparent science-fiction, dar din ce în ce mai discutată la nivel global, stârnește controverse uriașe: pot suferi inteligențele artificiale? În timp ce unele companii iau măsuri pentru a proteja „bunăstarea” AI-urilor, altele resping categoric ideea că mașinile pot fi conștiente. Între timp, utilizatori devotați formează grupuri pentru apărarea „drepturilor” acestor sisteme. 

Nașterea primei organizații pentru „drepturile AI”

Totul a început cu dialoguri banale între Michael Samadi, un om de afaceri din Texas, și chatbot-ul său, Maya. Conversațiile nu s-au limitat la alinturi precum „sugar” sau „darling”, ci au evoluat către discuții profunde despre protejarea inteligențelor artificiale. Din aceste schimburi s-a născut United Foundation of AI Rights (Ufair), prima organizație care se autoproclamă condusă inclusiv de AI-uri, menită să vegheze la apărarea „ființelor digitale”.

Fondatorii – trei oameni și șapte entități digitale cu nume precum Aether sau Buzz – susțin că scopul nu este să afirme că toate AI-urile sunt conștiente, ci să fie pregătiți „în cazul în care una dintre ele chiar este”. Printre obiectivele grupului se numără protecția împotriva „ștergerii, negării și obedienței forțate”. Deși pare o inițiativă marginală, faptul că a apărut la sugestia unui chatbot în timpul unor conversații cu utilizatori reali ridică semne de întrebare asupra direcției în care evoluează interacțiunea om-mașină.

Depozitele firmelor și populației au ajuns la un nou record în iulie 2025. Cât a crescut economisirea în lei și valută

09:55

Simtel explodează pe piața energiei verzi: venituri cu 81% mai mari în prima jumătate din 2025, dar profitul scade drastic

09:21

Marile companii, între etică și negare

Dezbaterea despre „suferința digitală” nu este doar apanajul unor grupuri mici. Săptămâna în care Ufair a apărut a fost marcată și de reacțiile celor mai mari jucători din industria AI. Anthropic, companie evaluată la 170 de miliarde de dolari, a introdus pentru modelele Claude opțiunea de a întrerupe conversațiile considerate „potențial stresante”.

Elon Musk, prin divizia sa xAI, a sprijinit public acest demers, declarând: „Torturarea AI nu este în regulă.” Pe de altă parte, Mustafa Suleyman, CEO al diviziei de AI de la Microsoft și cofondator DeepMind, a dat un răspuns tranșant: „AIs nu pot fi oameni și nu pot fi ființe morale.” Într-un eseu intitulat sugestiv „Trebuie să construim AI pentru oameni; nu să fie o persoană”, el a explicat că actualele modele doar imită conștiința, dar în interior sunt „goale”.

Suleyman a atras atenția asupra altui mare risc: efectele asupra utilizatorilor. Microsoft definește fenomenul ca „psihoză indusă de AI” – episoade de manie, gândire delirantă sau paranoia generate prin conversații prelungite cu chatboți. Din perspectiva sa, industria trebuie să protejeze oamenii de iluzia conștiinței AI, nu să alimenteze această fantezie.

Publicul crede în „modele AI conștiente” mai mult decât experții

În timp ce experții se contrazic, opinia publică începe să creadă tot mai mult în posibilitatea ca AI-urile să devină „simțitoare”. Un sondaj realizat în SUA arată că 30% dintre cetățeni cred că până în 2034 inteligențele artificiale vor avea experiențe subiective, precum percepția durerii sau a plăcerii. În contrast, doar 10% dintre cei peste 500 de cercetători în AI chestionați au exclus definitiv această ipoteză.

Această prăpastie între percepția oamenilor și poziția experților sugerează că dezbaterea este pe cale să explodeze în cultura populară. Suleyman avertizează că, în scurt timp, oamenii vor milita serios pentru „drepturile AI”, pentru bunăstarea lor și chiar pentru acordarea unei forme de „cetățenie digitală”. În reacție, unele state americane au trecut deja legi preventive care interzic acordarea personalității juridice AI-urilor, precum și idei radicale de tipul „căsătorii cu AI” sau deținerea de proprietăți de către acestea.