Cât ne costă vremea extremă. Bilanțul economic al dezastrelor climatice din ultimii 30 de ani

În ultimele trei decenii, vremea extremă s-a transformat din excepție în rutină. Între 1993 și 2022, intensificarea dezastrelor naturale a produs efecte dramatice, atât asupra populației globale, cât și asupra economiilor naționale. Valurile de căldură, furtunile, secetele, inundațiile și incendiile de vegetație nu mai sunt simple episoade meteorologice, ci fenomene devastatoare care lasă urme adânci în societate.

1. Furtuni – Pagube economice de 2,3 trilioane de dolari

Furtunile sunt fără îndoială cele mai devastatoare evenimente meteorologice, generând pierderi economice de 2,3 trilioane de dolari și cauzând aproximativ 264.000 de victime. Printre cele mai costisitoare furtuni din istorie se numără Uraganul Katrina din 2005 și Uraganul Harvey din 2017, fiecare dintre acestea cauzând daune estimate la peste 125 de miliarde de dolari, conform datelor compilate de Visual Capitalist. Furtunile au un impact masiv nu doar asupra infrastructurii, ci și asupra vieților oamenilor, în special în regiunile vulnerabile.

Cât ne costă clima extremă. Foto: Visual Capitalist

Reducerea deficitului bugetar oferă României un argument important în fața agențiilor de rating, dar problemele economice rămân

22:20

Micron reaprinde optimismul în sectorul AI, iar piețele globale revin pe creștere. Investitorii ignoră temporar temerile privind evaluările

21:37

2. Inundații – Pagube economice de 1,3 trilioane de dolari

Inundațiile reprezintă a doua mare cauză de pagube economice, cu pierderi de aproximativ 1,3 trilioane de dolari și 205.000 de victime. Fenomenul afectează nu doar viața oamenilor, dar și zone întinse de terenuri agricole, infrastructură și locuințe. Aproape 2,91 miliarde de persoane au fost afectate de inundații de-a lungul decadelor, iar multe dintre aceste evenimente sunt legate de precipitații intense și topirea ghețurilor, exacerbate de schimbările climatice.

3. Secetă – Pagube economice de 273 miliarde de dolari

Chiar dacă seceta nu provoacă întotdeauna un număr mare de victime, daunele economice pe termen lung pot fi devastatoare. Seceta a afectat 1,87 miliarde de oameni și a cauzat peste 25.000 de decese. Cu pierderi economice estimate la 273 miliarde de dolari, seceta are un impact profund asupra agriculturii, resurselor de apă și securității alimentare. În zonele afectate, resursele naturale se diminuează rapid, iar economia locală este adesea grav afectată.

4. Incendii de pădure – Pagube economice de 163 miliarde de dolari

Incendiile de pădure sunt un alt fenomen extrem care a afectat atât economiile, cât și viețile oamenilor. Deși numărul de victime este mai scăzut (363 de decese), incendiile de pădure au avut un impact major asupra economiei și mediului înconjurător. Cu pierderi economice de 163 miliarde de dolari, incendiile de pădure distrug mari zone de teren și resurse naturale, dar afectează și comunitățile din apropiere, lăsând în urmă daune semnificative asupra infrastructurii și a terenurilor agricole.

5. Alte fenomene naturale – Pagube economice de 65 miliarde de dolari

În această categorie sunt incluse diverse alte fenomene naturale, precum tornadele, erupțiile vulcanice sau alunecările de teren, care au un impact mai redus comparativ cu celelalte categorii menționate mai sus. Aceste evenimente au cauzat 43.248 de victime și au afectat 105 milioane de oameni, iar pierderile economice sunt estimate la 65 miliarde de dolari. Chiar dacă nu se compară cu furtunile sau inundațiile, aceste fenomene pot provoca daune semnificative în anumite regiuni.

6. Valuri de căldură – Pagube economice de 32 miliarde de dolari

Valurile de căldură, deși cu un impact economic mai mic comparativ cu furtunile și inundațiile, au cauzat totuși 225.600 de victime și au afectat 5 milioane de oameni. În 2022, de exemplu, Europa a fost lovită de temperaturi record, iar numărul deceselor cauzate de caniculă a fost considerabil. Pierderile economice asociate valurilor de căldură sunt estimate la 32 miliarde de dolari, deși impactul asupra sănătății publice este semnificativ, în special pentru populațiile vulnerabile și pentru regiunile fără infrastructura necesară pentru a combate efectele caniculei.