Prima pagină » Cât valorează cu adevărat leul? De ce un curs de 5,3 lei pentru un euro ar aduce mai multe probleme decât avantaje

Cât valorează cu adevărat leul? De ce un curs de 5,3 lei pentru un euro ar aduce mai multe probleme decât avantaje

Cât valorează cu adevărat leul? De ce un curs de 5,3 lei pentru un euro ar aduce mai multe probleme decât avantaje
sursă foto: ZF

Economiștii avertizează că leul este supraevaluat cu aproape 5%, dar o depreciere bruscă ar aduce mai multe probleme decât soluții. O scădere a monedei până la 5,3 lei pentru un euro ar însemna facturi mai mari, rate mai greu de achitat și pierderea încrederii oamenilor în economie. În timp ce beneficiile unei astfel de ajustări sunt aproape inexistente, riscurile ar putea declanșa un val de instabilitate financiară greu de controlat.

Intervențiile BNR și rolul cursului de schimb

Cursul valutar euro-leu se află în prezent în jur de 5,09 lei. Economiștii estimează că nivelul real ar fi ușor mai ridicat, cu până la 5%. Chiar și așa, BNR nu pare dispusă să lase moneda să se deprecieze semnificativ.

BNR a admis în mod deschis că intervine pe piața valutară atunci când sunt riscuri majore de depreciere sau apreciere bruscă. Acest mecanism funcționează ca o ancoră pentru stabilitatea economică și ca un instrument cheie al politicii monetare.

Cea mai vizibilă intervenție a avut loc în mai 2025 într-o perioadă de tensiuni politice și riscuri ridicate pentru piață. Ulterior, banca centrală a continuat să intervină punctual pentru a tempera volatilitatea și a menține cursul sub nivelul critic de 5,10 lei pentru un euro.

Economiștii subliniază că aceste mișcări nu stabilesc valoarea „fundamentală” a leului, dar sunt esențiale pentru a menține încrederea în economie.

Supraevaluarea de 5% și ce ar însemna o corecție

Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank, explică faptul că leul este într-adevăr supraevaluat, însă doar cu aproximativ 5%.

Acum supraaprecierea cursului este undeva la 5%. Sigur, e mai mult decât nimic, dar nu e atât de mult! Deci putem trăi cu o supraapreciere a cursului de 5%”, afirmă acesta.

În teorie, o corecție până la cursul real – adică 5,3 lei pentru un euro – ar aduce alinierea la echilibrele economice. În practică, însă, un astfel de scenariu ar declanșa un șoc pentru populație și pentru economie.

O depreciere a leului vine la rândul ei cu diferite costuri. Nimic nu e greu. Duci cursul de la 5,09, să zicem că îl duci la 5,3 lei pentru un euro. Cât înseamnă asta în inflație? Pentru că deja avem inflația aproape de 10%. Probabil că vom împinge bine inflația în două cifre printr-o astfel de depreciere”, mai declară Tătaru.

Impactul direct asupra datoriei publice

Un alt risc major ține de datoria publică. Mai mult de jumătate din împrumuturile statului român sunt denominate în valută. Dacă leul se depreciază, guvernul are nevoie de mai mulți lei pentru a achita aceeași sumă în euro sau dolari.

Consecința este o creștere a presiunii pe buget și, implicit, asupra contribuabililor. Practic, orice depreciere de 5% se traduce printr-o scumpire automată a plății datoriilor.

În același timp, costurile viitoare ale împrumuturilor se majorează, deoarece piețele percep riscuri mai mari atunci când moneda națională se slăbește.

De ce nu există beneficii reale ale deprecierii

Teoretic, un leu mai slab ar putea sprijini exporturile, deoarece produsele românești ar deveni mai competitive pe piețele externe. Însă, în realitate, avantajele sunt limitate și nu pot compensa costurile.

Inflația mai mare ar reduce puterea de cumpărare a populației, iar firmele care depind de importuri ar plăti mai mult pentru materii prime și echipamente. Astfel, costurile lor ar crește și ar anula parțial beneficiul exporturilor.

Alte articole importante
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]