Prima pagină » Cât valorează cu adevărat leul? De ce un curs de 5,3 lei pentru un euro ar aduce mai multe probleme decât avantaje

Cât valorează cu adevărat leul? De ce un curs de 5,3 lei pentru un euro ar aduce mai multe probleme decât avantaje

Cât valorează cu adevărat leul? De ce un curs de 5,3 lei pentru un euro ar aduce mai multe probleme decât avantaje
sursă foto: ZF

Economiștii avertizează că leul este supraevaluat cu aproape 5%, dar o depreciere bruscă ar aduce mai multe probleme decât soluții. O scădere a monedei până la 5,3 lei pentru un euro ar însemna facturi mai mari, rate mai greu de achitat și pierderea încrederii oamenilor în economie. În timp ce beneficiile unei astfel de ajustări sunt aproape inexistente, riscurile ar putea declanșa un val de instabilitate financiară greu de controlat.

Intervențiile BNR și rolul cursului de schimb

Cursul valutar euro-leu se află în prezent în jur de 5,09 lei. Economiștii estimează că nivelul real ar fi ușor mai ridicat, cu până la 5%. Chiar și așa, BNR nu pare dispusă să lase moneda să se deprecieze semnificativ.

BNR a admis în mod deschis că intervine pe piața valutară atunci când sunt riscuri majore de depreciere sau apreciere bruscă. Acest mecanism funcționează ca o ancoră pentru stabilitatea economică și ca un instrument cheie al politicii monetare.

Cea mai vizibilă intervenție a avut loc în mai 2025 într-o perioadă de tensiuni politice și riscuri ridicate pentru piață. Ulterior, banca centrală a continuat să intervină punctual pentru a tempera volatilitatea și a menține cursul sub nivelul critic de 5,10 lei pentru un euro.

Economiștii subliniază că aceste mișcări nu stabilesc valoarea „fundamentală” a leului, dar sunt esențiale pentru a menține încrederea în economie.

Supraevaluarea de 5% și ce ar însemna o corecție

Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank, explică faptul că leul este într-adevăr supraevaluat, însă doar cu aproximativ 5%.

Acum supraaprecierea cursului este undeva la 5%. Sigur, e mai mult decât nimic, dar nu e atât de mult! Deci putem trăi cu o supraapreciere a cursului de 5%”, afirmă acesta.

În teorie, o corecție până la cursul real – adică 5,3 lei pentru un euro – ar aduce alinierea la echilibrele economice. În practică, însă, un astfel de scenariu ar declanșa un șoc pentru populație și pentru economie.

O depreciere a leului vine la rândul ei cu diferite costuri. Nimic nu e greu. Duci cursul de la 5,09, să zicem că îl duci la 5,3 lei pentru un euro. Cât înseamnă asta în inflație? Pentru că deja avem inflația aproape de 10%. Probabil că vom împinge bine inflația în două cifre printr-o astfel de depreciere”, mai declară Tătaru.

Impactul direct asupra datoriei publice

Un alt risc major ține de datoria publică. Mai mult de jumătate din împrumuturile statului român sunt denominate în valută. Dacă leul se depreciază, guvernul are nevoie de mai mulți lei pentru a achita aceeași sumă în euro sau dolari.

Consecința este o creștere a presiunii pe buget și, implicit, asupra contribuabililor. Practic, orice depreciere de 5% se traduce printr-o scumpire automată a plății datoriilor.

În același timp, costurile viitoare ale împrumuturilor se majorează, deoarece piețele percep riscuri mai mari atunci când moneda națională se slăbește.

De ce nu există beneficii reale ale deprecierii

Teoretic, un leu mai slab ar putea sprijini exporturile, deoarece produsele românești ar deveni mai competitive pe piețele externe. Însă, în realitate, avantajele sunt limitate și nu pot compensa costurile.

Inflația mai mare ar reduce puterea de cumpărare a populației, iar firmele care depind de importuri ar plăti mai mult pentru materii prime și echipamente. Astfel, costurile lor ar crește și ar anula parțial beneficiul exporturilor.

Alte articole importante
Ministrul Economiei: România are nevoie de mai mult capital pentru companiile inovative. Statul ar trebui să atragă investiții private, nu doar să acorde ajutoare
Companii
Ministrul Economiei: România are nevoie de mai mult capital pentru companiile inovative. Statul ar trebui să atragă investiții private, nu doar să acorde ajutoare
România se confruntă cu un deficit major de capital destinat companiilor inovative, iar autoritățile ar trebui să regândească modul în care sunt sprijinite investițiile în economie, astfel încât fondurile publice să atragă capital privat mult mai consistent. Declarația a fost făcută de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, în cadrul unei conferințe dedicate […]
ANALIZĂ
Tehnologia schimbă stomatologia: Cum devin clinicile digitale motorul turismului stomatologic din România
Tehnologie
Tehnologia schimbă stomatologia: Cum devin clinicile digitale motorul turismului stomatologic din România
Stomatologia din România traversează una dintre cele mai rapide transformări tehnologice din ultimii ani, iar efectele acestei revoluții digitale se văd nu doar în experiența pacienților, ci și în creșterea unui sector economic tot mai important: turismul stomatologic. Clinici moderne, dotate cu echipamente de ultimă generație – multe achiziționate inclusiv cu fonduri europene – atrag […]
Ungaria vrea să legalizeze confiscarea unui transport uriaș de bani și aur din Ucraina. Tensiunile dintre Budapesta și Kiev ating un nou nivel
Ungaria vrea să legalizeze confiscarea unui transport uriaș de bani și aur din Ucraina. Tensiunile dintre Budapesta și Kiev ating un nou nivel
Un nou conflict diplomatic izbucnește între Ungaria și Ucraina, după ce autoritățile de la Budapesta încearcă să legalizeze confiscarea unui transport impresionant de numerar și aur aparținând unor bănci de stat ucrainene. Guvernul ungar a introdus în Parlament un proiect de lege care ar permite înghețarea acestor active, în timp ce instituțiile de securitate analizează […]
Ministrul Investițiilor: PNRR era „în moarte clinică” în 2025. România a reușit să salveze granturi de peste 13 miliarde de euro
Ministrul Investițiilor: PNRR era „în moarte clinică” în 2025. România a reușit să salveze granturi de peste 13 miliarde de euro
Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) a fost aproape de blocaj total în 2025, însă negocierile cu Comisia Europeană au permis salvarea componentei de granturi în valoare de 13,57 miliarde de euro și restructurarea planului pentru a deveni mai realist, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Declarațiile au fost […]
DISB 2026: IT-ul produce peste 10 miliarde euro din exporturile țării
Tehnologie
DISB 2026: IT-ul produce peste 10 miliarde euro din exporturile țării
Industria IT s-a transformat în ultimii ani într-unul dintre cele mai dinamice și importante motoare de creștere ale economiei românești. În prezent, exporturile de servicii IT generate de România depășesc 10 miliarde de euro anual, confirmând rolul tot mai important al sectorului tehnologic pe piețele internaționale. România obține anual peste 10 miliarde de euro din […]
Ministrul Finanțelor spune că anul 2026 începe dintr-o poziție financiară solidă. România a atras miliarde de euro de pe piețele externe
Ministrul Finanțelor spune că anul 2026 începe dintr-o poziție financiară solidă. România a atras miliarde de euro de pe piețele externe
România intră în anul 2026 cu o situație financiară stabilă și cu o parte importantă din necesarul de finanțare deja acoperită, potrivit declarațiilor făcute de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Oficialul a anunțat că statul român a reușit să atragă sume semnificative de pe piețele financiare internaționale chiar înainte ca tensiunile geopolitice globale să determine creșterea […]