Cât valorează cu adevărat leul? De ce un curs de 5,3 lei pentru un euro ar aduce mai multe probleme decât avantaje

Economiștii avertizează că leul este supraevaluat cu aproape 5%, dar o depreciere bruscă ar aduce mai multe probleme decât soluții. O scădere a monedei până la 5,3 lei pentru un euro ar însemna facturi mai mari, rate mai greu de achitat și pierderea încrederii oamenilor în economie. În timp ce beneficiile unei astfel de ajustări sunt aproape inexistente, riscurile ar putea declanșa un val de instabilitate financiară greu de controlat.

Intervențiile BNR și rolul cursului de schimb

Cursul valutar euro-leu se află în prezent în jur de 5,09 lei. Economiștii estimează că nivelul real ar fi ușor mai ridicat, cu până la 5%. Chiar și așa, BNR nu pare dispusă să lase moneda să se deprecieze semnificativ.

BNR a admis în mod deschis că intervine pe piața valutară atunci când sunt riscuri majore de depreciere sau apreciere bruscă. Acest mecanism funcționează ca o ancoră pentru stabilitatea economică și ca un instrument cheie al politicii monetare.

Blocajul politic de la București împinge România spre o recesiune severă

14:22

„Taxați bogații”, comparat cu insultele rasiale, de CEO-ul unui gigant imobiliar

12:29

Cea mai vizibilă intervenție a avut loc în mai 2025 într-o perioadă de tensiuni politice și riscuri ridicate pentru piață. Ulterior, banca centrală a continuat să intervină punctual pentru a tempera volatilitatea și a menține cursul sub nivelul critic de 5,10 lei pentru un euro.

Economiștii subliniază că aceste mișcări nu stabilesc valoarea „fundamentală” a leului, dar sunt esențiale pentru a menține încrederea în economie.

Supraevaluarea de 5% și ce ar însemna o corecție

Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank, explică faptul că leul este într-adevăr supraevaluat, însă doar cu aproximativ 5%.

„Acum supraaprecierea cursului este undeva la 5%. Sigur, e mai mult decât nimic, dar nu e atât de mult! Deci putem trăi cu o supraapreciere a cursului de 5%”, afirmă acesta.

În teorie, o corecție până la cursul real – adică 5,3 lei pentru un euro – ar aduce alinierea la echilibrele economice. În practică, însă, un astfel de scenariu ar declanșa un șoc pentru populație și pentru economie.

„O depreciere a leului vine la rândul ei cu diferite costuri. Nimic nu e greu. Duci cursul de la 5,09, să zicem că îl duci la 5,3 lei pentru un euro. Cât înseamnă asta în inflație? Pentru că deja avem inflația aproape de 10%. Probabil că vom împinge bine inflația în două cifre printr-o astfel de depreciere”, mai declară Tătaru.

Impactul direct asupra datoriei publice

Un alt risc major ține de datoria publică. Mai mult de jumătate din împrumuturile statului român sunt denominate în valută. Dacă leul se depreciază, guvernul are nevoie de mai mulți lei pentru a achita aceeași sumă în euro sau dolari.

Consecința este o creștere a presiunii pe buget și, implicit, asupra contribuabililor. Practic, orice depreciere de 5% se traduce printr-o scumpire automată a plății datoriilor.

În același timp, costurile viitoare ale împrumuturilor se majorează, deoarece piețele percep riscuri mai mari atunci când moneda națională se slăbește.

De ce nu există beneficii reale ale deprecierii

Teoretic, un leu mai slab ar putea sprijini exporturile, deoarece produsele românești ar deveni mai competitive pe piețele externe. Însă, în realitate, avantajele sunt limitate și nu pot compensa costurile.

Inflația mai mare ar reduce puterea de cumpărare a populației, iar firmele care depind de importuri ar plăti mai mult pentru materii prime și echipamente. Astfel, costurile lor ar crește și ar anula parțial beneficiul exporturilor.