Viețile digitale ale adolescenților reflectă modul în care rețele sociale și aplicații de mesagerie sunt integrate în rutina lor. Utilizarea constantă a platformelor digitale este însoțită de preocupări legate de efectele negative asupra sănătății mintale și de dezbateri despre limitarea timpului petrecut pe ecrane sau accesul la dispozitive.
În multe discuții despre viețile digitale ale adolescenților lipsește perspectiva lor directă. Cum le afectează activitățile online sănătatea mintală? Cum își doresc ca adulții să se implice? Înțelegerea preocupărilor exprimate de tineri este necesară pentru a aborda modul în care aceste experiențe le influențează starea psihică.
Într-un studiu recent realizat împreună cu UNICEF și parteneri globali, au fost intervievați peste 490 de tineri cu vârste între zece și 19 ani. Cercetarea a inclus adolescenți din Belgia, Chile, Egipt, Indonezia, Jamaica, Iordania, China, Malawi, Elveția, Suedia și Statele Unite. Această diversitate a oferit o imagine unică asupra vieților digitale ale adolescenților.
Tinerii au avut opinii nuanțate, reflectând atât aspecte pozitive, cât și negative ale comunicării digitale. Punctele de vedere exprimate au fost similare între țări și niveluri de venit, ceea ce arată sentimente comune într-o lume digitală globalizată. Adolescenții au menționat frecvent că adulții nu sunt suficient implicați și nu înțeleg ce fac ei online și de multe ori nici nu le pasă de activitătea lor online.
Contrar așteptărilor, adolescenții au spus că își doresc ca adulții să știe și să le pese de viețile digitale ale adolescenților. Un băiat din Chile a declarat:
„Am un prieten pe care l-am cunoscut printr-un joc. Îmi vorbește șase zile pe săptămână pentru a-mi spune că are probleme și că nu le poate spune părinților, deoarece atunci când le spune, aceștia le minimizează. Încerc să îl ajut […] dar nu sunt un adult care a trăit acele lucruri.”
Mulți participanți au subliniat că comunicarea digitală poate oferi sprijin social și emoțional, contribuind la bunăstare. Totuși, au raportat și efecte negative, precum stresul și anxietatea generate de comparații sociale constante, cyberbullying și pierderea timpului. Adolescenții au spus că își doresc mai multă îndrumare din partea adulților pentru a gestiona experiențele online.
Potrivit adolescenților, calitatea interacțiunilor online este decisivă. Comunicarea pozitivă și de susținere poate atenua emoțiile negative. Interacțiunile negative sau consumul pasiv de conținut tind să amplifice problemele de sănătate mintală, inclusiv simptomele depresiei.
Adolescenții au relatat că comparațiile constante cu celebrități și influenceri (aspectul fizic și succesul economic) creează așteptări nerealiste și promovează stereotipuri de gen dăunătoare. Pentru fete, aceasta însemna presiunea de a arăta „drăguț” și sentimentul că valoarea personală depinde de numărul de aprecieri sau interacțiuni primite pe rețele sociale.
Mulți tineri au spus că știu că unele conținuturi online nu sunt autentice, dar comparațiile sociale le afectează totuși sănătatea mintală. Un adolescent din Suedia a declarat:
„Cred că rețelele sociale au o influență foarte mare. Te compari cu alte persoane. Nu vezi că sunt ființe umane, că au alte probleme. Vezi doar această fațadă a unei ființe perfecte și te face să te simți mai rău.”
Un alt aspect negativ major a fost bullying-ul pe rețele sociale sau în grupuri de chat. Instrumentele digitale extind bullying-ul din mediul școlar în spațiile private ale adolescenților.
„Cu rețelele sociale nu suntem niciodată protejați de opiniile altora,” a spus un băiat.
Atât băieții, cât și fetele au exprimat temeri legate de folosirea abuzivă a fotografiilor sau distribuirea lor în moduri jenante sau amenințătoare. Adolescenții din mai multe țări au simțit că fetele sunt mai vulnerabile la abuzuri cu caracter sexual explicit online.
În același timp, adolescenții au fost de acord că viețile digitale ale adolescenților sunt marcate și de beneficii. Comunicarea digitală îi ajută să dezvolte și să consolideze conexiuni sociale. Interviurile au avut loc în timpul pandemiei COVID-19, când aceste conexiuni au fost deosebit de importante. Rețelele sociale le-au permis să își facă prieteni din alte țări, cu interese similare sau provocări comune. O adolescentă din Chile a spus:
„Uneori rămâi blocat pe internet pentru că există oameni pe care îi poți cunoaște, care de exemplu au aceleași interese, și atunci nu te mai simți respins… Oamenii din jurul tău nu te acceptă…. Internetul te poate face să te simți mai bine, ca și cum nu ești singur.”
Adolescenții au spus că rețelele sociale și jocurile online îi distrag de la probleme și factori de stres, ajutându-i să facă față dificultăților. Ei au vorbit despre valoarea ajutorului anonim pentru suferința psihică online și despre accesul la informații despre sănătatea mintală.