Ai avut vreodată senzația că privești în gol și că, pentru câteva clipe, mintea ta nu gândește absolut nimic? Nu este o simplă lipsă de atenție și nici o amnezie temporară, ci un fenomen real, numit „mind blanking”. O nouă cercetare dezvăluie că, în aceste momente, creierul tău funcționează similar cu ceea ce se întâmplă în timpul somnului profund.
Imaginează-ți că te uiți la telefon, apoi ridici privirea și realizezi că mintea ta era complet goală. Nu visai cu ochii deschiși, nu te gândeai la altceva – pur și simplu nu exista nicio activitate conștientă. Cercetătorii numesc această stare „mind blanking” – un moment scurt, în timpul stării de veghe, când procesele de gândire se opresc complet.
Mult timp, oamenii de știință au crezut că mintea umană este mereu activă atunci când suntem treji. Studiile recente arată însă că avem episoade în care gândirea se oprește, chiar dacă ochii sunt deschiși și corpul este activ. Potrivit cercetărilor, între 5% și 20% din timpul nostru de veghe este petrecut în acest tip de „gol mental”, chiar dacă adesea nu realizăm acest lucru decât atunci când cineva ne întreabă ce gândeam.
„Pentru unii, e ca o întrerupere bruscă – un gol complet, fără sentimentul că au uitat ceva”, explică Thomas Andrillon, cercetător în neuroștiințe la Institutul Național Francez de Sănătate și Cercetare Medicală și la Paris Brain Institute.
Pentru a înțelege fenomenul, echipa condusă de Andrillon a folosit electroencefalografie (EEG), o metodă ce măsoară activitatea electrică a creierului prin electrozi plasați pe scalp. Participanții au fost supuși unui test simplu: pe un ecran apăreau rapid numere, iar aceștia trebuiau să apese un buton la fiecare număr, cu excepția cifrei 3.
Din când în când, cercetătorii întrerupeau testul și îi întrebau pe participanți la ce se gândeau. Răspunsurile au variat între: concentrare pe sarcină, mintea rătăcită în alte gânduri și episoade de „mind blanking”.
Rezultatele au fost surprinzătoare și au arătat că atunci când mintea rătăcea, oamenii reacționau mai repede la stimuli. Însă în momentele de blank mental, timpul de reacție scădea semnificativ, indicând că această stare este fundamental diferită de visarea cu ochii deschiși. EEG-ul a confirmat această ipoteză, arătând că în timpul blank-ului mental activitatea cerebrală încetinește global, ca și cum creierul intră într-un mod de „reducere a vitezei”.
Pentru a vedea mai clar ce regiuni ale creierului sunt implicate, cercetătorii au folosit și imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI). Această tehnică detectează fluxul sanguin în creier, oferind informații despre ce zone sunt active și cum comunică între ele.
Rezultatele au arătat că, în timpul episoadelor de mind blanking, creierul intră într-o hipersincronizare a activității neuronale, foarte asemănătoare cu ceea ce se observă în timpul somnului profund cu unde lente. În starea obișnuită de veghe, regiunile cerebrale sunt conectate, dar nu complet sincronizate. În blank mental, acest echilibru se schimbă, iar creierul devine global sincronizat, un fenomen care pare să „închidă” conștiința activă pentru câteva clipe.
„Este ca și cum creierul ar fi împins ușor spre o stare de sincronizare totală, suficientă pentru a întrerupe procesarea normală a conștiinței”, explică Andrillon.
Deși fenomenul pare ciudat sau chiar îngrijorător, cercetătorii cred că mind blanking-ul este o strategie naturală de protecție a creierului.
Studiile sugerează că această stare funcționează ca un „mini-reset” mental, similar proceselor care au loc în timpul somnului profund. În acele momente, creierul își reduce activitatea pentru a economisi energie, pentru a elimina reziduurile metabolice acumulate în timpul activității intense și pentru a restaura echilibrul neuronal, pregătindu-ne să ne concentrăm din nou.
Athena Demertzi, cercetător la GIGA Institute-CRC Human Imaging Center din Belgia, spune că este ca și cum creierul „ia o pauză de cinci minute pentru a se răcori”. Mai mult, persoanele private de somn raportează mai frecvent episoade de blank mental, ceea ce întărește ideea că acesta este un mecanism de protecție și refacere.