Ce ne aduce viitorul cripto? Infracțiuni cibernetice, jafuri, dar și răpiri sau crime violente. Banii virtuali necesită gărzi de corp analog

Legenda lui Dillinger, cel mai mare hoț din istorie, marele public enemy în Statele Unite care, în anii ‘30, în plină criză economică, înfierbânta imaginația multora pentru că spărgea secții de poliție și bancă după bancă, va avea, în curând, o variantă contemporană. Într-o lume fără cash, însă, băncile fizice nu mai reprezintă demult o miză. Pe măsură ce Bitcoin atinge noi recorduri istorice, tot mai mulți se lasă seduși de visul de a „deveni propria lor bancă”, fiind din ce în ce mai interesați de tokenuri care asigură transferuri instantanee și anonime, în afara sistemului financiar tradițional. Dar, în același timp, mulți par să nu înțeleagă prea bine riscurile și costurile pe care le aduc asemenea privilegii. Devine chiar periculos să fii, simultan, propria ta bancă și singurul ei agent de securitate.

În 2025, a fost înregistrată deja o creștere cu două cifre a atacurilor cibernetice asupra platformelor cripto și un adevărat val de tentative de răpire care au vizat diverși directori din industria cripto. Unele dintre aceste incidente s-au petrecut în plină zi, ca jafurile de la bancă de odinioară, și au fost executate cu violență fizică, în văzul lumii, pe străzile Parisului, conform Bloomberg News.

Diverse baze de date ale acestui sector, citate de Bloomberg, avertizează că, anul acesta, că au fost deja înregistrate 23 de astfel de atacuri, comparativ cu doar șase petrecute în aceeași perioadă a anului trecut. Unele au inclus acte de cruzime extremă, precum amputarea degeteor, și au pus presiune asupra guvernului francez să ia măsuri. Aceste probleme sunt insolite, în condițiile în care, statistic, Franța stă relativ bine la capitolul infracțiuni violente, precum omuciderea.

Cluj-Napoca, pionier în România: Primul autobuz fără șofer a fost testat pe străzile orașului

16:15

Radarul aeropurtat, noua armă tăcută dezvoltată de Coreea de Nord

16:00

Jefuitorii nu mai vânează bănci, ci portofele digitale

Criminalitatea se transformă la nivel global. Odată cu închiderea filialelor și dispariția banilor cash depozitați în seifuri, jefuirea băncilor a scăzut cu peste 80% față de anii ’90. Într-o economie dominată de plăți digitale prin „tap & swipe”, banii lichizi devin irelevanți. În Suedia, de pildă, siguranța personală a fost printre principalele beneficii evocate de Björn Ulvaeus, membru ABBA, pentru promovarea unei economii fără numerar.

Este doar o falsă impresie, însă, pentru că, între timp, apar alte forme de criminalitate. Portofelele digitale găzduite de diverse platforme, precum Coinbase, atrag hackerii. Hacking-ul burselor cripto a crescut cu 17% anul trecut, conform firmei TRM. Iar jafurile de ceasuri de lux și atacurile asupra locuințelor celebrităților (inclusiv cel asupra lui Kim Kardashian, în 2016, la Paris) devin tot mai frecvente și mai profitabile. În Marea Britanie, valoarea totală a ceasurilor pierdute sau furate este estimată la 1,6 miliarde de lire sterline.

„Wrench attack”: brutal, simplu, eficient

Creșterea atacurilor fizice asupra deținătorilor de cripto și a familiilor acestora este un pas „logic” în această evoluție. Probabil că este o întoarcere simbolică la vremurile bandiților la drumul mare, ceva ca Dick Turpin, un model ceva mai vechi, de dinaintea apariției băncilor. Atacatorii sunt adevărați analiști: un singur indiciu pe rețelele sociale poate atrage atenția unor criminali tot mai sofisticați psihologic și tehnologic.

Această metodă de extorcare directă, cunoscută sub numele de „wrench attack”, presupune pur și simplu forțarea victimei să transfere fonduri sub amenințare. Este vorba de brutalitate fizică și are, arată datele, un randament ridicat.

Unde e libertatea, unde e securitatea?

Eforturile de descurajare a acestor infracțiuni sunt în creștere. Poliția are rezultate bune în prinderea bandelor și recuperarea plăților de răscumpărare. Însă supra-aglomerarea închisorilor din Franța afectează sentințele. Totodată, dezbaterea dintre securitate și libertate intră în coliziune cu filosofia libertariană a criptomonedelor.

Unii antreprenori din industrie consideră că soluția este mai multă anonimitate și chiar dreptul de a purta arme, o idee controversată în Franța, unde acest drept este strict reglementat.

„Purtarea unei arme este un pas serios care necesită antrenament serios”, avertizează Bruno Pomart, fost membru RAID. „Și nici nu rezolvă problema membrilor familiei care locuiesc în alte părți”.

Shutterstock

Viitorul: gărzi de corp, nu cold wallets?

O soluție mai probabilă este un val de solicitări către firmele de securitate privată. CEO-ul Topaz Group, Salvatore Furnari, spune că este tot mai solicitat de investitori din lumea cripto pentru a-i consilia în privința unei reconfigurări totale a protecției personale.

„Lumea cripto trece prin aceleași probleme prin care au trecut, odinioară, băncile”, afirmă el.

Bunăstarea are un cost. Unii investitori decid că pur și simplu nu merită riscul. Un executiv din tech i-a mărturisit jurnalistului Bloomberg că și-a vândut toate deținerile cripto pentru liniște sufletească.

Pe termen lung, reglementatorii ar putea forța o centralizare mai mare a criptomonedelor, tocmai pentru a combate criminalitatea. În Italia anilor de plumb, guvernul a recurs la înghețarea activelor victimelor și ale familiilor pentru a combate valul de răpiri, o măsură imposibil de acceptat pentru adepții cripto. Dar dacă toți vrem să fim propria noastră bancă, poate că trebuie să ne gândim și la alte tipuri de „sisteme de alarmă”.