Ce taxe noi vor plăti firmele în 2026 și ce poate face, în plus, ANAF. Schimbări majore aduse de Legea 239/2025

De la 1 ianuarie 2026, mediul de afaceri din România intră într-o nouă etapă de reglementare fiscală și administrativă. Legea nr. 239/2025, cunoscută și ca „Pachetul fiscal 2”, aduce taxe noi, modificate, obligații suplimentare pentru societăți și un control mult mai strict din partea Fiscului. Noile reguli afectează atât microîntreprinderile, cât și companiile mari, vizând capitalul social, distribuirea dividendelor, relația cu acționarii, insolvența, dar și statutul de activitate fiscală.

Dividendele, împrumuturile și activul net: reguli mai dure pentru firme

Una dintre cele mai importante modificări vizează distribuirea dividendelor și relația financiară dintre firmă și acționari. Societățile care distribuie dividende trimestrial nu vor mai putea acorda împrumuturi acționarilor, asociaților sau entităților afiliate până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor față de situațiile financiare anuale.

De asemenea, firmele al căror activ net contabil este mai mic decât jumătate din capitalul social subscris nu vor putea restitui împrumuturile primite de la acționari sau persoane afiliate. Activul net contabil reprezintă diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor și reflectă valoarea ce ar reveni asociaților în cazul lichidării societății.

Industria României încheie 2025 pe plus, dar cu frâna trasa spre final de an

19:05

Cele mai bogate cluburi de fotbal din lume: încasări record în 2025

18:09

ANALIZĂ

Nerespectarea acestor interdicții atrage răspunderea solidară a societății beneficiare, precum și a acționarilor, în limita dividendelor sau a împrumuturilor, pentru eventualele obligații fiscale neachitate. În plus, sunt prevăzute amenzi între 10.000 și 20.000 de lei, aplicate de ANAF.

Pierderile contabile trebuie acoperite înainte de dividende

Legea clarifică și situațiile în care o firmă înregistrează pierderi contabile din exercițiile anterioare. În aceste cazuri, distribuirea de dividende este permisă doar după acoperirea pierderilor și constituirea rezervei legale, dacă aceasta nu a fost deja creată.

Totodată, firmele cu activ net sub jumătate din capitalul social nu vor putea distribui nici dividende anuale, nici dividende interimare, până la reîntregirea activului net la nivelul minim legal. Nerespectarea obligației de reconstituire a activului net este contravenție și se sancționează cu amenzi cuprinse între 10.000 și 200.000 de lei.

În situațiile în care societatea are pierderi, activ net redus și datorii față de acționari sub formă de împrumuturi, legea impune majorarea capitalului social prin conversia acestor împrumuturi în termen de doi ani. Amenzile pentru nerespectare pot ajunge până la 300.000 de lei, sancțiunile urmând să se aplice din 2027.

Capital social minim mai mare și riscul dizolvării firmei

O altă schimbare importantă privește capitalul social al societăților cu răspundere limitată. Pentru firmele nou-înființate, capitalul social minim va fi de 500 de lei, dar acesta poate fi menținut doar dacă cifra de afaceri anuală rămâne sub 400.000 de lei. Dacă acest plafon este depășit, capitalul social trebuie majorat la minimum 5.000 de lei până la finalul exercițiului financiar anterior celui în care s-a depășit limita.

SRL-urile existente la intrarea în vigoare a legii, cu capital sub noile praguri, au la dispoziție doi ani pentru majorare. Cele care își majorează capitalul până la 31 decembrie 2026 beneficiază de o reducere de 50% a taxei de publicare în Monitorul Oficial. În caz contrar, sancțiunea este extremă: dizolvarea societății, la cererea ONRC sau a oricărei persoane interesate.

Eșalonările la plată și garanțiile personale ale beneficiarilor reali

Statul introduce un nou instrument juridic în procedura de eșalonare la plată: contractul de fideiusiune. Acesta presupune ca beneficiarii reali ai unei persoane juridice să garanteze personal plata obligațiilor fiscale ale firmei. Practic, dacă societatea nu își mai achită datoriile către buget, fideiusorii pot fi obligați să plătească în locul acesteia.

Microîntreprinderile în 2026: o singură cotă de impozit

Regimul microîntreprinderilor se simplifică, dar și se restrânge. Din 2026, dispare cota de 3%, rămânând o singură cotă de impozit pe venit, de 1%, aplicabilă firmelor cu cifră de afaceri de până la 100.000 de euro.

Totodată, plafonul maxim pentru încadrarea ca microîntreprindere scade de la 250.000 la 100.000 de euro, conform prevederilor deja incluse în Codul fiscal.

Reducerea și eliminarea unor taxe pentru companiile mari

Companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro vor beneficia de reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, de la 1% la 0,5%, începând cu 1 ianuarie 2026. Din 2027, acest impozit va fi eliminat complet. Tot atunci vor dispărea și impozitul suplimentar pentru sectorul petrol și gaze, precum și impozitul pe construcții speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp”.

Două noi situații de inactivitate fiscală din 2026

ANAF va putea declara firmele inactive fiscal în două noi situații. Prima vizează societățile care nu dețin un cont bancar în România sau la Trezorerie. A doua se referă la nedepunerea situațiilor financiare anuale în termen de cinci luni de la expirarea termenului legal.

Astfel, numărul situațiilor de inactivitate fiscală crește de la șapte la nouă. Perioada maximă de inactivitate va fi de un an, iar dacă firma nu este reactivată în acest interval, ANAF va solicita dizolvarea acesteia, indiferent dacă există sau nu datorii la buget, cu excepția cazurilor în care sunt în derulare proceduri penale.

Consecințele inactivității și condițiile de reactivare

Firmele declarate inactive își pierd dreptul de deducere a cheltuielilor și a TVA aferente achizițiilor și li se anulează codul de TVA. Pentru reactivare, societățile trebuie să își îndeplinească toate obligațiile declarative și să nu înregistreze datorii fiscale.

Alte obligații noi pentru firme din 2026

Începând cu 2026, toate firmele vor fi obligate să accepte plăți cu cardul, indiferent de valoarea încasărilor în numerar, obligație care până acum se aplica doar peste pragul de 50.000 de lei. De asemenea, vameșii și inspectorii antifraudă vor putea utiliza bodycam-uri în timpul controalelor, fără consimțământul persoanelor vizate.

Pentru coletele importate din state terțe, cu valoare sub 150 de euro, se introduce o taxă de 25 de lei, colectată de firmele de curierat, care vor avea și obligații extinse de raportare și arhivare a datelor.