După aproape un deceniu de negocieri, Uniunea Europeană se apropie de semnarea unui acord comercial cu Mexicul, dar spectrul intervenției administrației lui Donald Trump planează asupra procesului. Acordul ar putea aduce beneficii economice semnificative ambelor părți, însă riscul de antagonizare a Statelor Unite transformă semnarea într-un exercițiu delicat de echilibru diplomatic.
Acordul Global Modernizat UE-Mexic actualizează un tratat anterior din 2000 și a fost finalizat în ianuarie 2025. Specialiștii în comerț l-au redactat într-un limbaj juridic precis și l-au tradus în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE, pregătind scena pentru o ceremonie oficială la care ar urma să participe președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului, António Costa, și președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, conform Politico.
Acordul exclude majoritatea problemelor sensibile legate de agricultură și consolidează cooperarea între economiile europene bogate și Mexic, o democrație latino-americană cu o poziție strategică între Atlantic și Pacific, chiar la sud de granița cu SUA.
Însă președintele Trump rămâne un factor imprevizibil. Mexicul este principalul partener comercial al SUA, cu un schimb anual de mărfuri de aproximativ 840 de miliarde de dolari, de zece ori mai mare decât comerțul cu UE. De la revenirea la Casa Albă, Trump a impus tarife suplimentare și a amenințat cu acțiuni militare împotriva cartelurilor de droguri mexicane, intensificând tensiunile regionale.
Revizuirea Acordului USMCA, succesorul NAFTA, programată pentru începutul lunii iulie, adaugă o provocare suplimentară. Administrația Trump a exprimat dorința unor revizuiri majore sau chiar anularea completă a acordului, ceea ce complică semnarea tratatului UE-Mexic.
Curtea Supremă a SUA a anulat recent tarifele vamale radicale impuse de Trump, care a răspuns printr-un tarif global temporar de 10%, aplicabil și Mexicului la o rată efectivă de 5,2% datorită USMCA. Această instabilitate legislativă și tarifară subliniază dificultatea în stabilirea unui cadru predictibil pentru comerțul internațional.
În trecut, schimbarea guvernului mexican, odată cu alegerea partidului Morena și a președintelui Andrés Manuel López Obrador, a resetat negocierile, datorită accentului pus pe controlul statului asupra utilităților energetice. În ciuda acestui context, acordul revizuit facilitează integrarea economiei mexicane cu industria europeană, în special în sectorul auto, și încurajează investițiile europene.
„SUA reprezintă o variabilă importantă pentru comerțul fiecărei țări, dar pentru Mexic este un partener crucial”, explică Renata Zilli, cercetătoare la European Centre for International Political Economy. Integrând lanțurile de aprovizionare americane, Mexicul a construit o economie industrializată, dar dependentă de piața SUA.
Marcelo Ebrard, secretarul economiei din Mexic, speră ca tratatul să fie semnat până la sfârșitul lunii mai, înainte de revizuirea USMCA. Fostul viceministru mexican, Juan Carlos Baker, subliniază importanța semnării timpurii pentru a demonstra administrației Trump că Mexicul poate colabora și cu alți parteneri internaționali.
„Ceea ce trebuie să facem este să ne extindem opțiunile”, declară Baker, reamintind că Mexicul rămâne principalul furnizor și cumpărător pentru SUA. „Dacă scoți Mexicul din lanțul de aprovizionare, scoți volanul mașinii.”
Astfel, semnarea acordului UE-Mexic devine un exercițiu delicat de echilibru între oportunitatea economică și riscul de tensiuni cu o administrație americană imprevizibilă, într-o regiune unde geopolitica și comerțul sunt indisolubil legate.