„O singură Europă, o singură piață”. Enrico Letta cere finalizarea pieței unice până în 2028

Uniunea Europeană trebuie să treacă de la declarații la execuție și să finalizeze piața unică fără a modifica tratatele existente, susține fostul premier italian Enrico Letta, într-un apel pentru lansarea unui „Act privind piața unică”. Potrivit acestuia, instrumentele juridice există deja, iar ceea ce lipsește este voința politică și asumarea unui calendar ferm.

Într-un context internațional marcat de competiție geopolitică accelerată și de repoziționări strategice majore, fostul premier italian Enrico Letta argumentează că cel mai puternic răspuns pe care îl poate oferi Uniunea Europeană este consolidarea propriului său pilon economic: piața unică, arată Politico.

De la 27 de piețe naționale la o piață cu adevărat integrată

Deși piața unică a fost, timp de decenii, principalul motor al prosperității europene, Letta atrage atenția că, în domeniile esențiale, Europa funcționează încă drept o sumă de 27 de piețe naționale. Fragmentarea actuală generează costuri mai mari, investiții insuficiente și o capacitate redusă de inovare.

Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare

16:45

Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă

15:05

„Instrumentele sunt acolo; ceea ce are nevoie Europa este execuția”, subliniază fostul prim-ministru italian, care în prezent conduce Institutul Jacques Delors și este decan al IE School of Politics, Economics, and Global Affairs.

În opinia sa, nu este necesară o reformă a tratatelor europene. Cadrul juridic existent permite deja acțiuni decisive, dacă există consens politic la nivelul instituțiilor UE.

Propunerea: un „Act privind piața unică”

Letta propune adoptarea unui pachet politic concentrat, cu un număr limitat de priorități strategice, capabile să producă un efect sistemic. Noul angajament ar trebui asumat la cel mai înalt nivel de către președinții instituțiilor europene și să includă un termen final clar: 2028, cu etape intermediare în 2026 și 2027.

Obiectivul este trecerea la „următorul nivel” al integrării economice, la peste trei decenii de la transformarea pieței comune într-o piață unică, în 1992.

Serviciile financiare: cheia mobilizării capitalului european

Prima prioritate identificată este finalizarea integrării serviciilor financiare. În condițiile în care bugetele publice sunt limitate, Europa dispune totuși de economii private semnificative.

O veritabilă uniune a economiilor și investițiilor ar permite canalizarea capitalului către companiile europene, consolidarea bazei industriale și susținerea rolului internațional al monedei euro. Integrarea piețelor financiare este considerată esențială pentru creșterea competitivității globale a Uniunii.

Energie și interconectare: competitivitate și securitate

A doua direcție strategică vizează energia. Letta argumentează că, fără interconexiuni mai puternice și fără o uniune energetică finalizată, Europa va rămâne vulnerabilă la blocaje și volatilitate a prețurilor.

Integrarea energetică nu este doar o componentă a politicii climatice, ci și o condiție pentru competitivitate industrială și securitate economică. O piață energetică fragmentată înseamnă costuri mai mari pentru companii și gospodării.

Conectivitatea digitală și consolidarea telecomunicațiilor

Un alt sector critic este cel al telecomunicațiilor și al infrastructurii digitale. Potrivit lui Letta, suveranitatea tehnologică a Europei nu poate fi realizată într-un peisaj fragmentat, cu operatori slabi și investiții insuficiente.

El pledează pentru implementarea rapidă a unei legislații privind rețelele digitale și pentru curaj politic în vederea consolidării la scară continentală a sectorului telecom.

„A cincea libertate” și regimul al 28-lea

Dincolo de prioritățile sectoriale, Letta susține introducerea unei „a cincea libertăți” în cadrul pieței unice: libera circulație a cunoștințelor, datelor, cercetării și competențelor.

Fără această dimensiune, Uniunea Europeană riscă să rămână în urma marilor competitori globali în domeniul inovării. În același timp, el propune crearea unui „al 28-lea regim”, un cadru societar european care să permită companiilor să opereze transfrontalier fără bariere administrative complexe.

Scopul ar fi păstrarea investițiilor și a ambiției antreprenoriale în interiorul Uniunii, într-un sistem juridic simplificat și adaptat economiei digitale.

Coeziune socială și libertatea de a rămâne

Letta subliniază că o piață unică mai puternică trebuie să fie compatibilă cu coeziunea socială și cu protejarea libertății de a rămâne în comunitățile locale. Mobilitatea nu trebuie să devină o obligație economică, ci să rămână o opțiune.

IMM-urile, serviciile esențiale și dimensiunea socială a integrării trebuie integrate în noul pact, pentru ca proiectul să rămână sustenabil din punct de vedere politic.

În opinia sa, Uniunea Europeană se află într-un moment decisiv: fie accelerează integrarea economică prin finalizarea pieței unice, fie riscă să rămână într-o poziție reactivă într-un sistem internațional tot mai competitiv. Termenul propus, 2028, ar urma să transforme ambiția politică într-un obiectiv concret, cu pași clar definiți în următorii ani.