Anunțul Moore Threads Technology privind lansarea unei noi generații de cipuri pentru inteligență artificială marchează un nou pas în strategia Chinei de a-și reduce dependența de tehnologiile occidentale critice.
Compania, fondată de un fost executiv Nvidia, vine cu o arhitectură proprie care promite creșteri semnificative de performanță și eficiență energetică, scrie Bloomberg. Și asta într-un moment în care accesul Chinei la cele mai avansate cipuri americane rămâne sever restricționat.
„Aceste produse vor îmbunătăți semnificativ viteza și capacitățile de calcul de clasă mondială la care aspiră toți dezvoltatorii”, a declarat Zhang Jianzhong, directorul general al Moore Threads și fost executiv Nvidia, la un eveniment al companiei organizat sâmbătă la Beijing. „Sperăm că ele vor putea răspunde nevoilor unui număr tot mai mare de dezvoltatori din China, astfel încât să nu mai fie nevoie să așteptați produse străine avansate.”
Mișcarea are loc la scurt timp după una dintre cele mai spectaculoase listări la bursă din China din ultimii ani, semn că piața internă și statul chinez sunt dispuse să finanțeze agresiv apariția unor „campioni naționali” în zona semiconductorilor. Pentru Beijing, cipurile AI nu mai sunt doar un sector economic cu potențial ridicat, ci o infrastructură strategică, esențială pentru competitivitatea economică, securitatea națională și autonomia tehnologică.
Noua arhitectură anunțată de Moore Threads, programată pentru producție de masă începând cu 2026, este poziționată explicit ca rival al generațiilor Hopper și Blackwell ale Nvidia. Compania mizează nu doar pe hardware, ci și pe dezvoltarea unui ecosistem software propriu, menit să înlocuiască dependența de platforma CUDA – unul dintre principalele avantaje competitive ale Nvidia.
Această abordare integrată reflectă lecțiile învățate de China din ultimii ani: fără control asupra software-ului și instrumentelor de dezvoltare, independența hardware rămâne incompletă.
Inițial, Moore Threads s-a concentrat pe cipuri pentru gaming și randare grafică, dar presiunile geopolitice și cererea explozivă pentru capacitate de calcul AI au determinat o pivotare rapidă către acceleratoare pentru centre de date și antrenarea modelelor de inteligență artificială. Anunțul privind capacitatea de a construi clustere de peste 100.000 de cipuri sugerează ambiția de a concura nu doar pe performanță individuală, ci și pe scalabilitate la nivel de infrastructură, un criteriu-cheie pentru marile modele AI.
În paralel, listările bursiere ale mai multor producători chinezi de cipuri indică o mobilizare a capitalului intern, într-un context în care accesul la piețele financiare occidentale rămâne limitat sau politic sensibil.
Lansarea de alternative locale la Nvidia confirmă că restricțiile americane nu au oprit ambițiile Chinei, ci le-au accelerat. Decuplarea nu mai este un scenariu teoretic, ci un proces în desfășurare, cu ecosisteme paralele de hardware și software.
Pe termen scurt, Nvidia își păstrează avantajul tehnologic. Pe termen mediu însă, apariția unor competitori interni susținuți masiv de statul chinez poate eroda dominația sa pe una dintre cele mai mari piețe din lume, chiar dacă produsele chinezești vor rămâne sub nivelul de vârf al celor americane.
Cipurile pentru AI sunt tratate tot mai clar ca active strategice, comparabile cu energia sau telecomunicațiile. Controlul asupra lor influențează capacitatea unui stat de a dezvolta AI militar, industrial și civil fără constrângeri externe.
Eforturile Chinei de a construi un lanț complet – de la design la producție și software – pot duce la fragmentarea pieței globale a semiconductorilor, cu standarde diferite și interoperabilitate limitată între blocuri geopolitice.
Pentru Europa – și implicit pentru economii precum România – cazul Moore Threads este un semnal de alarmă: dependența de un număr mic de furnizori globali devine o vulnerabilitate strategică. Investițiile în capacități proprii, parteneriate regionale și suveranitate tehnologică capătă o dimensiune de securitate, nu doar economică. Anunțul Moore Threads nu schimbă peste noapte ierarhia globală a semiconductorilor, dar arată direcția clară a competiției geopolitice în jurul AI. Într-o lume fragmentată tehnologic, viteza cu care statele și companiile își construiesc alternative devine la fel de importantă ca performanța absolută a produselor.