Ce se schimbă de la 1 ianuarie 2026 pentru investitorii români pe piața de capital

Impozitul pe dividende va crește la 16% începând de la 1 ianuarie 2026, iar investitorii români care tranzacționează pe piața de capital se vor confrunta cu un regim fiscal complex, în funcție de tipul de intermediar utilizat.

Legea 239/2025, care introduce al doilea pachet de măsuri fiscale al guvernului Bolojan, a fost publicată în Monitorul Oficial pe 15 decembrie și va intra în vigoare din prima zi a lui 2026.

Regimuri fiscale diferite pentru brokeri străini și români

Actul normativ stabilește regimuri fiscale distincte în funcție de tipul intermediarului prin care investitorii tranzacționează acțiuni sau alte instrumente financiare, cu efecte directe asupra impozitării investițiilor pe piața de capital, atât în România, cât și în afara țării.

Pariul economic riscant al lui Marine Le Pen

19:24

ANAF a stabilit TVA suplimentară de aproximativ 87 de milioane de lei într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole

17:25

Investitorii care tranzacționează acțiuni românești sau străine prin intermediari care nu au un sediu permanent în România – precum eToro și Interactive Brokers – vor datora un impozit de 16% aplicat profitului net anual. Profitul net este determinat ca diferență între câștigurile brute și pierderile brute realizate în cursul anului. În acest caz, impozitul nu este reținut la sursă, ci trebuie declarat și plătit de investitor prin declarația unică, mecanism similar celui aplicat în România până în 2023. Această abordare permite compensarea pierderilor cu câștigurile la nivel anual, oferind o imagine mai clară a profitabilității reale.

Cotele de impozitare de 3%-6% pentru tranzacții prin brokeri rezidenți fiscal

În schimb, investitorii care tranzacționează prin intermediari rezidenți fiscal în România, precum BT Capital Partners, TradeVille, Estinvest, Swiss Capital, Goldring și XTB vor fi impozitați prin stopaj la sursă, aplicat direct la câștigul calculat din fiecare tranzacție.

Cotele de impozitare sunt de 3% pentru deținerile vândute după mai mult de un an și de 6% pentru deținerile vândute după mai puțin de un an, fără posibilitatea compensării pierderilor. Această diferență semnificativă încurajează investițiile pe termen lung, oferind o reducere substanțială a sarcinii fiscale.

Contribuția la sănătate (CASS): Reguli diferite de încadrare în plafon

„În privința contribuției la sănătate (CASS), încadrarea în plafon se face prin raportare la câștigul net în cazul brokerilor fără sediu permanent în România, respectiv la câștigul brut în cazul intermediarilor români”, explică Marcel Murgoci, director de tranzacționare al Estinvest, potrivit zf.ro.

Această diferență are implicații importante pentru investitorii care realizează câștiguri substanțiale: cei care utilizează brokeri străini vor calcula CASS pe baza profitului net (după deducerea pierderilor), în timp ce utilizatorii brokerilor români vor fi evaluați pe baza câștigului brut, fără posibilitatea de compensare a pierderilor.

Implicații strategice pentru alegerea brokerului în 2026

Noile reglementări fiscale impun investitorilor români să evalueze atent alegerea brokerului în funcție de strategia de investiții și orizontul de timp. Investitorii pe termen lung (peste un an) beneficiază de o cotă preferențială de 3% la brokerii rezidenți, în timp ce cei cu strategii active sau volatilitate ridicată ar putea beneficia de regimul de compensare a pierderilor oferit de brokerii fără sediu permanent.
Legea 239/2025 marchează o schimbare semnificativă în peisajul fiscal al investițiilor de capital din România, impunând investitorilor o analiză detaliată a opțiunilor disponibile pentru optimizarea sarcinii fiscale în conformitate cu strategia personală de investiții.