China cumpără aur pe ascuns și nu raportează oficial. Cum dă această mișcare peste cap economia globală

China cumpără aur într-un mod care depășește cu mult datele oficiale, ridicând provocări pentru traderii de metale prețioase. Analiștii estimează că achizițiile nepublicate ar putea fi de zece ori mai mari decât cifrele oficiale, scrie FT. Această strategie are scopul de a diversifica rezervele în afara dolarului american. În acest context, sursele reale de cerere pentru aur devin din ce în ce mai opace, în timp ce prețul metalului ajunge la valori record.

Publicațiile oficiale arată că Banca Populară a Chinei a cumpărat doar 2,2 tone în iunie, 1,9 tone în iulie și 1,9 tone în august. Aceste valori sunt atât de reduse încât piața consideră că nu reflectă adevărata amploare a achizițiilor. Analiștii Société Générale, pe baza datelor comerciale, cred că achizițiile totale ale Chinei ar putea ajunge la 250 de tone în acest an. Aceasta ar reprezenta peste o treime din cererea totală a băncilor centrale la nivel global.

Dificultățile traderilor în estimarea prețului aurului

Volumul masiv de achiziții nepublicate complică munca traderilor care încearcă să estimeze evoluția prețurilor. Jeff Currie, director de strategie la Carlyle, afirmă:

Trump majorează la 25% taxele pentru produsele sud-coreene

14:21

Microsoft accelerează în cursa cipurilor AI și intră în competiție directă cu Nvidia

13:26

„China cumpără aur ca parte a strategiei lor de de-dolarizare. Spre deosebire de petrol, unde poți urmări cu sateliți, aurul nu poate fi urmărit. Nu există nicio modalitate de a ști unde ajunge sau cine îl cumpără.”

Traderii recurg la surse alternative pentru a estima cererea. Acestea sunt comenzile pentru lingouri de 400 de uncii cu serii consecutive, rafinate în Elveția sau Africa de Sud, transportate prin Londra și trimise în China. Bruce Ikemizu, director al Asociației Pieței de Aur din Japonia, spune:

„Anul acesta, oamenii nu cred în cifrele oficiale, mai ales referitor la China. Rezervele actuale ale Chinei ar fi aproape 5.000 de tone, dublu față de ce se raportează public.”

Achizițiile globale și ascunderea datelor

Băncile centrale au cumpărat cantități uriașe de aur în ultimii ani, ceea ce a împins prețul peste 4.300 dolari per uncie troy. Ponderea aurului în rezervele globale, în afara SUA, a crescut de la 10% la 26%, conform World Gold Council. Totuși, tot mai puține achiziții sunt raportate FMI, care colectează date voluntar. În cel mai recent trimestru, doar o treime din achizițiile oficiale au fost raportate public, față de aproximativ 90% acum patru ani.

Motivul poate fi evitarea repercusiunilor politice sau a influenței asupra pieței. Nicky Shiels, analist la rafinăria elvețiană MKS Pamp, explică:

„Are sens să raportezi minimul necesar, de teamă de represalii din partea administrației SUA. Aurul este considerat o protecție pură împotriva dolarului. În piețele emergente, băncile centrale nu dezvăluie complet achizițiile.”

Istoricul impactului vânzărilor asupra prețului

Vânzările publice pot afecta prețurile, ca în 1999. Atunci, fostul cancelar britanic Gordon Brown a anunțat că Banca Angliei va vinde jumătate din rezervele de aur, ceea ce a scăzut prețul la doar 275 dolari pe uncie, aproximativ o cincisprezecea parte din prețul actual. Michael Haigh de la Société Générale subliniază că opacitatea face piața aurului „unică și dificilă”, spre deosebire de petrol, unde OPEC reglează producția.

China, cel mai mare producător și consumator de aur

China produce 10% din aurul global și poate să cumpere aur intern pentru rezerve. Programul oficial de achiziții, gestionat de State Administration of Foreign Exchange (SAFE), parte a Băncii Populare a Chinei, a cumpărat doar 25 de tone în acest an. Aurul de rezervă se stochează în Shanghai sau Beijing. SAFE are ținte pentru unul și cinci ani, dar deținerea actuală este sub nivelul planificat.

Achizițiile nu sunt făcute doar de SAFE, ci și de fondul suveran CIC și de armată. Aceștia nu sunt obligați să dezvăluie deținerea în timp real. Un proxy pentru achizițiile oficiale este exportul de aur din Marea Britanie către China, deoarece lingourile mari preferate de băncile centrale se tranzacționează în Londra. Société Générale estimează importuri de aproximativ 250 de tone.

Estimări și discrepanțe în datele publice

O altă metodă este să se calculeze diferența dintre importurile nete și producția internă, plus modificările deținerilor băncilor comerciale sau consumatorilor retail. Plenum Research estimează o lipsă de 1.351 tone în 2023 și 1.382 tone în 2022. Aceasta înseamnă peste șase ori mai mare decât achizițiile publice raportate.

China atrage și alte state în depozitarea aurului în țară. Recent, Cambodgia a plasat aurul cumpărat în renminbi în seiful Shanghai Gold Exchange din Shenzhen. Banca Populară a Chinei și SAFE nu au comentat pentru Financial Times.

Estimările analiștilor și incertitudinea totală

Mulți analiști nu pot ghici amploarea achizițiilor reale ale PBoC. Adrian Ash, director de cercetare la BullionVault, afirmă:

„Este imposibil de cunoscut. Orice metodă aparentă ignoră problema că este doar o parte din enigma pieței de aur din China.”