China își scufundă centrele de date în ocean, ca să le țină „la rece”. Soluția neconvențională împotriva supraîncălzirii care uimește lumea tech

China a decis să mute centrele de date în ocean, transformând adâncurile în spații de răcire naturală pentru infrastructura digitală. Într-o perioadă în care consumul uriaș de energie și riscul de supraîncălzire pun presiune pe giganții tech, soluția neconvențională propusă de Beijing atrage atenția lumii întregi prin impactul pe care l-ar putea avea asupra viitorului industriei digitale.

China pariază masiv pe inteligența artificială, cloud computing și alte tehnologii digitale pentru a-și impulsiona economia. Un element cheie în această strategie o reprezintă construcția rapidă a centrelor de date pentru a crește puterea de calcul. Însă aceste infrastructuri uriașe consumă cantități enorme de energie și necesită ciclarea zilnică a unor sute de mii de litri de apă pentru răcirea serverelor, generând provocări majore pentru resursele de apă folosite și pentru mediu.

Rivalizarea pentru apă între centrele de date și nevoile esențiale

Pe măsură ce aceste centre se înmulțesc, ele concurează tot mai intens cu alte domenii vitale care depind de apă, precum agricultura sau nevoile zilnice de hidratare. O mare parte a centrelor sunt amplasate în zone uscate, cum ar fi Arizona, anumite regiuni din Spania sau Orientul Mijlociu, pentru a evita daunele cauzate de umiditate asupra echipamentelor, potrivit unei investigații semnificative citate de Live Science.

Insula interzisă – povestea ciudată a unui paradis calvinist, rămas complet izolat, în Hawaii

18:15

Inteligența artificială: accelerator sau frână pentru tranziția energetică?

17:39

Pentru a răspunde problemelor legate de consumul de apă, China a adoptat o abordare neconvențională: construiește un centru de date subacvatic, situat în largul coastei orașului Shanghai, unul dintre nucleele AI ale țării. Acesta va fi alimentat de energie eoliană offshore.

Răcirea naturală, punct șoc al inovației chineze

Centrele de date funcționează nonstop și în spații strâmte, generând căldură reziduală ce trebuie îndepărtată rapid. Aproximativ 40% din consumul energetic total al unui centru de date merge către răcirea serverelor, proces în care apa este pulverizată sau evaporată pentru a reduce temperatura.

Centrele subacvatice folosesc în schimb apă de mare pentru a răci serverele, pompând-o prin radiatoare atașate la rafturile de servere și transportând astfel căldura departe de echipamente. Compania Hailanyun, responsabilă de centrul din Shanghai, afirmă că acest tip de infrastructură consumă cu cel puțin 30% mai puțină electricitate decât centrele terestre, datorită sistemului de răcire naturală.

Acest centru va fi conectat la o fermă de turbine eoliene offshore, care va asigura 97% din energia necesară. Prima fază va include 198 de rafturi cu servere capabile să ofere puterea de calcul echivalentă antrenării modelului GPT-3.5 dezvoltat de OpenAI în 2022, iar operațiunile sunt așteptate să înceapă în septembrie.

Evoluția și comparațiile cu inițiative anterioare

Modelul Hailanyun, în valoare de 223 milioane de dolari, se bazează pe tehnologia pionierată de Microsoft acum un deceniu în Project Natick, când s-a scufundat un container de servere în largul Scoției. Acest experiment a demonstrat fiabilitatea și sustenabilitatea centrelor subacvatice, cu mai puține defecte ale serverelor datorate mediului protejat și lipsei intervenției umane directe.

Deși Microsoft nu mai operează centre subacvatice, continuă să folosească această inițiativă pentru cercetare în domeniul fiabilității și sustenabilității.

Hailanyun vrea să surclaseze firmele americane și să extindă comercial conceptul de centre de date subacvatice, alimentate cu energie eoliană, cu suport guvernamental chinez. Zhang Ning, cercetător postdoctoral în infrastructuri cu emisii scăzute, remarcă faptul că China a trecut rapid de la un proiect pilot în Hainan în 2022 la implementări comerciale, un salt pe care Microsoft nu l-a făcut.

Îngrijorări de mediu și de securitate

Deși aceste centre prezintă avantaje, nu lipsesc îngrijorările ecologice. Studiile Microsoft au constatat încălziri locale minore ale apei, de doar câteva miimi de grad Celsius. Totuși, în perioade de valuri termice marine, deplasarea apei încălzite poate afecta fauna, reducând nivelul oxigenului necesar vieții acvatice.

Pe planul securității, un studiu din 2024 indică faptul că centrele subacvatice pot fi vulnerabile la atacuri sonore difuzate prin difuzoare subacvatice, ridicând posibilitatea sabotajului prin unde acustice.

În răspuns, Hailanyun garantează că aceste centre sunt „prietenoase cu mediul,” susținând că testele arată o creștere de temperatură sub un grad Celsius în jurul unităților.

Expansiunea internațională a centrelor subacvatice

Interesul pentru centre subacvatice transcede granițele Chinei, cu țări ca Coreea de Sud care și-au anunțat deja intenția de a dezvolta astfel de centre, în timp ce Japonia și Singapore explorează alternative plutitoare la suprafața oceanului.

Zhang subliniază că succesul acestui tip de infrastructură depinde mai puțin de fezabilitatea tehnică și mai mult de soluționarea rapidă a provocărilor legislative, ecologice și logistice — probleme pe care China le abordează deja la scară mare.