Italia își intensifică eforturile pentru a găsi noi surse de gaze naturale, după ce conflictul din Orientul Mijlociu și atacurile asupra infrastructurii energetice din Qatar au afectat serios aprovizionarea europeană. În centrul noii strategii energetice a Romei se află Libia, țară devastată de instabilitate și război civil, dar care deține unele dintre cele mai mari rezerve de gaze din Africa.
Oficialii italieni și marile companii energetice privesc acum către gazoductul Greenstream, conducta submarină care leagă direct coasta libiană de Sicilia și care ar putea deveni una dintre cele mai importante rute de aprovizionare pentru Italia în următorii ani. Interesul crescut al Romei vine după ce bombardarea unei mari instalații de gaze din Qatar, în luna martie, a dus la pierderea a aproximativ 10% din aprovizionarea cu gaze a Italiei, provocând noi temeri privind securitatea energetică a țării, conform Politico.
În ultimele săptămâni, o delegație a comisiei parlamentare italiene pentru securitate și informații a efectuat o vizită atât la Tripoli, cât și la Benghazi, cele două centre rivale de putere din Libia. Scopul deplasării a fost evaluarea posibilităților de extindere a cooperării energetice și de creștere a livrărilor de gaze către Italia.
În centrul discuțiilor s-a aflat gazoductul Greenstream, una dintre cele mai importante infrastructuri energetice din Mediterana. Conducta submarină are capacitatea de a transporta anual până la 11 miliarde de metri cubi de gaze naturale către terminalul din Gela, în sudul Siciliei. Această cantitate ar reprezenta aproximativ o șesime din consumul anual de gaze al Italiei.
Gazoductul este administrat în comun de gigantul italian Eni și compania națională petrolieră a Libiei. În prezent însă, infrastructura funcționează la doar aproximativ 10% din capacitate.
Libia deține unele dintre cele mai mari rezerve de gaze naturale de pe continentul african. Estimările arată că țara dispune de aproximativ 80 de trilioane de metri cubi de rezerve, fiind a cincea cea mai bogată țară africană în resurse de gaze. Cu toate acestea, producția efectivă rămâne redusă.
După căderea regimului Muammar Gaddafi în 2011, Libia a intrat într-o perioadă lungă de haos politic, confruntări armate și fragmentare instituțională. Țara este în continuare împărțită între administrații rivale, iar infrastructura energetică a fost afectată de conflicte repetate, sabotaje și lipsa investițiilor.
În 2023, producția totală de gaze a Libiei a fost de doar 394 de miliarde de picioare cubice, mult sub potențialul real al țării.
Autoritățile italiene și compania Eni analizează acum posibilitatea modernizării infrastructurii energetice din Libia pentru a crește fluxurile prin Greenstream. Senatorul italian Claudio Borghi, membru influent al delegației parlamentare care a vizitat Libia, a declarat că există oportunități concrete pentru majorarea livrărilor. Potrivit acestuia, două proiecte importante coordonate de Eni ar putea fi finalizate chiar în acest an și ar putea permite creșterea cantităților exportate către Italia în următoarele luni.
O parte dintre investiții vizează reducerea fenomenului de „flaring”, adică arderea gazelor naturale excedentare în timpul extracției petroliere. Oficialii italieni susțin că prin valorificarea acestor cantități pierdute s-ar putea obține volume suplimentare pentru export fără a afecta consumul intern al Libiei. Totuși, mai mulți experți avertizează că relansarea producției libiene nu poate fi realizată rapid.
Italia este una dintre cele mai dependente economii europene de gazele naturale. Aproximativ 40% din mixul energetic italian este bazat pe gaze, cu mult peste media europeană. Conflictul din Iran și problemele de aprovizionare din Qatar au lovit puternic piața energetică italiană, determinând autoritățile să caute urgent noi surse.
Roma poartă deja negocieri cu Algeria, Azerbaidjan și Arabia Saudită pentru diversificarea aprovizionării. În acest context, Libia capătă o importanță strategică specială datorită legăturii directe cu Italia și apropierii geografice. Premierul Giorgia Meloni s-a întâlnit recent cu liderul guvernului de la Tripoli, Abdul Hamid Dbeibah, iar cei doi au discutat despre extinderea cooperării energetice.
Interesul Italiei pentru Libia face parte dintr-un efort mai amplu susținut și de Statele Unite. Diplomați și oficiali occidentali încearcă să stabilizeze țara și să încurajeze investițiile energetice pentru a transforma Libia într-un furnizor mai important pentru Europa. Mai multe companii occidentale și-au reluat deja activitatea în regiune.
Pe lângă Eni, și grupul francez TotalEnergies, dar și mai multe companii petroliere americane analizează noi investiții în exploatările libiene. Eni a descoperit recent două mari zăcăminte offshore de gaze în apropierea coastelor Libiei, ceea ce a alimentat optimismul privind potențialul energetic al țării.
Totuși, oficialii europeni avertizează că instabilitatea politică și influența tot mai mare a Rusiei în estul Libiei rămân riscuri majore. Bruxelles-ul consideră în continuare Libia o opțiune secundară pentru securitatea energetică europeană, însă criza actuală împinge tot mai multe state să reevalueze potențialul acestei țări nord-africane.