Chinezii au creat cyber-albina, prin fuziunea naturii cu tehnologia. Poate fi controlată de la distanță și face munci remarcabile

O descoperire remarcabilă vine din laboratoarele din Beijing, unde cercetătorii chinezi au reușit să transforme o simplă albină într-un instrument controlabil de la distanță, prin intermediul unui dispozitiv cerebral minuscul. Cyber-albina, rezultat al unei fuziuni spectaculoase între natură și tehnologie, promite să îndeplinească sarcini imposibile până de curând pentru un insect – de la misiuni de recunoaștere în spații înguste până la intervenții în situații de urgență. Cântărind doar câteva zeci de miligrame, controlerul neuronal instalat pe spatele insectei permite operatorilor umani să dirijeze mișcările acesteia cu o precizie impresionantă, deschizând un nou capitol în utilizarea biotehnologiei aplicate mediului militar și civil.

Cyber-albinele sunt insecte lucrătoare echipate cu un dispozitiv special montat pe spatele lor, care permite controlul direct al mișcărilor folosind impulsuri electrice de intensitate scăzută transmise creierului insectelor prin trei ace extrem de fine. Capacitatea de transport a acestora se bazează pe faptul că, în mod natural, albinele pot transporta saci cu nectar cântărind aproximativ 80% din greutatea lor corporală pe distanțe de până la 5 km, fără să ia pauze. Astfel, nu au nicio dificultate să poarte controlerul de 74 mg dezvoltat de cercetătorii chinezi.

Dispozitivul poate să trimită impulsuri electrice astfel încât să determine albina să se întoarcă la stânga, la dreapta, să înainteze sau să se întoarcă, în funcție de recomandările operatorilor umani. Profesorul Zhao Jieliang, conducătorul echipei care a realizat experimentul, a declarat că în testele efectuate până acum, albinele au răspuns comenzilor în 9 cazuri din 10, ceea ce indică un nivel ridicat de control asupra acestor insecte modificate.

România se aliniază la revoluția fiscală globală

16:09

OpenAI dezvăluie cum folosesc oamenii ChatGPT zilnic

15:38

Într-un articol științific publicat recent, Zhao explică avantajele acestor roboți bazate pe insecte față de alternativele sintetice:

„Roboții bazați pe insecte moștenesc mobilitatea superioară, abilitățile de camuflaj și adaptabilitatea la mediu a gazdelor biologice. Comparativ cu alternativele sintetice, aceștia oferă un plus în ceea ce privește discreția și rezistența operațională extinsă, fiind de neprețuit pentru misiuni de recunoaștere sub acoperire în contexte precum luptele urbane, contraterorism sau combaterea traficului de droguri, dar și în operațiuni de intervenție în dezastre critice.”

Pentru a realiza cel mai ușor controler pentru insecte din lume, echipa condusă de Zhao a folosit circuite imprimate pe o peliculă de polimer extrem de ușoară și flexibilă, comparabilă cu aripile insectei, dar suficient de robustă pentru a susține un număr mare de cipuri electronice, scrie South China Morning Post.

Totuși, există și provocări importante care trebuie depășite. În prezent, albinele trebuie să fie conectate fizic la dispozitiv, deoarece bateria necesară este încă prea grea, aproximativ 600 mg, mult peste capacitatea de transport a insectelor. Mai mult, în unele cazuri, albinele refuză să execute comenzile, cu picioarele sau abdomenul nerăspunzând corespunzător la semnalele transmise.

Ce aduce nou această tehnologie și ultimele evoluții

Acest avans tehnologic vine într-un moment în care cercetările globale în domeniul microroboților și biotehnologiilor avansate capătă un caracter tot mai strategic. Integrarea unor tehnologii cât mai ușoare cu organisme vii oferă performanțe greu de egalat de roboți sintetici, mai ales în medii complexe și variate. Se anticipează că, pe măsură ce bateria și sistemele de alimentare vor deveni tot mai eficiente și mai miniaturizate, însăși autonomia acestor insecte-cyborg ar putea crește semnificativ.

În ultimul an, alte institute de cercetare din SUA și Europa explorează sisteme similare pentru diverse insecte, precum gândacii sau țânțarii, cu scopul aplicării în domenii medicale (transport de medicamente), agricultură (polenizare asistată) sau securitate (monitorizare și supraveghere). De exemplu, echipe din Massachusetts Institute of Technology (MIT) au prezentat recent roboți „biomimetici” care imită anumiți parametri motori ai insectelor, însă fără a folosi organisme vii.

Spre deosebire de acești roboți sintetici, micro-controlerul dezvoltat la Beijing oferă avantajul unei legături directe cu sistemul nervos al albinei, maximizând astfel precizia și viteza reacțiilor.

În plus, China investește masiv în cercetare privind integrarea neuro-tehnologiilor cu biotehnologiile naturale, iar acest proiect se înscrie în seria realizărilor de top ale anului în acest domeniu care vor avea impact semnificativ în aplicații militare și civile.

Perspective și limitări actuale

Deși progresele sunt impresionante, există multe aspecte etice și tehnice care rămân încă neelucidate și care vor fi dezbătute în comunitatea științifică internațională pe măsură ce aceste tehnologii avansează. În particular, autonomia acestor insecte controlate electronic, neuro-etica legată de manipularea sistemelor nervoase ale viețuitoarelor și potențialele aplicații militare sunt teme de discuție intensă.

În acest moment, limitarea majoră o constituie greutatea bateriei și necesitatea conectării fizice la dispozitiv — aspecte care, odată rezolvate, ar putea deschide calea spre roboți-insectă autonomi, capabili să execute misiuni complexe de recunoaștere în medii dificile.