Cine suportă cu adevărat costurile războiului din Ucraina? O privire detaliată asupra poverii financiare împărțite

Pe măsură ce negocierile transatlantice legate de viitorul Ucrainei capătă amploare, o întrebare e des adusă în prim-plan, în special în declarațiile președintelui american Donald Trump: cine suportă cu adevărat costurile războiului din Ucraina? Dezbaterea cu privire la miliardele investiți în eforturile de apărare a Ucrainei împotriva invaziei ruse, care a început la scară largă în februarie 2022, a devenit o temă centrală în cadrul dialogului diplomatic actual.

Euronews a realizat o analiză care detaliază cine a plătit ce sumă și mai ales cât reprezintă povara acestor cheltuieli în raport cu fiecare țară implicată.

Bugetul militar al Ucrainei și comparația cu cheltuielile aliaților

Propunere pentru siguranța turiștilor români: trei fonduri speciale pentru situații de criză

20:40

Costul forței de muncă în România continuă să urce: creștere de aproape 7% într-un singur an

19:36

În noiembrie 2024, parlamentul ucrainean, Verkhovna Rada, a aprobat un buget militar record de 2,23 trilioane de grivne (aproximativ 45,9 miliarde de euro) pentru anul 2025. Acesta reprezenta la momentul respectiv 26,3% din PIB-ul țării și echivala cu 55% din totalul bugetului de stat. În iulie, suma a fost majorată cu încă 412,3 miliarde de grivne (aproximativ 8,6 milioane euro) alocate suplimentar pentru susținerea personalului militar, achiziționarea și producția de arme, ajungând la un total ce constituie circa 31% din PIB și 67% din bugetul central al Ucrainei.

Cheltuielile exprimate ca procent din buget arată cât din resursele unei guvernări sunt direcționate spre o prioritate precum apărarea, comparativ cu alte domenii. Pe de altă parte, exprimarea cheltuielilor ca procent din PIB ia în calcul întreaga activitate economică a țării, inclusiv sectorul privat, oferind o imagine asupra poverii economice totale.

Pentru Ucraina, bugetul de apărare de 2,64 trilioane de grivne (echivalentul a 55 miliarde de euro) reflectă nevoile urgente de supraviețuire, însă costurile războiului depășesc această sumă, ajungând în total la circa 700 de miliarde de euro, incluzând reconstrucția, ajutorul umanitar și pierderile economice. Astfel, cheltuielile militare, deși impresionante istoric, sunt doar o parte a impactului financiar generat de conflict.

Pentru comparație, cheltuielile Uniunii Europene legate de efortul de apărare pentru Ucraina, care includ suma totală alocată direct de UE și cheltuielile bilaterale ale statelor membre, sunt de aproximativ 72 de miliarde de euro între 2022 și 2024. În termeni procentuali, aceasta reprezintă aproximativ 0,3% din PIB-ul UE anual.

Cheltuielile Statelor Unite pentru apărarea Ucrainei în aceeași perioadă se ridică la 66,9 miliarde de dolari (57,3 miliarde de euro), potrivit Departamentului de Stat american. Această cifră este mult sub suma de 300 de miliarde de dolari pe care președintele Trump o menționase anterior. În funcție de PIB, aceste cheltuieli se situează în jurul a 0,08% din PIB-ul anual al SUA.

Dacă din punct de vedere procentual pentru economia SUA și UE aceste cheltuieli reprezintă o partei infimă din PIB, comparativ cu costul suportat de Ucraina, realitatea financiară a celor afectați direct de război este mult mai dură.

Cât plătește fiecare cetățean pentru apărarea Ucrainei

O altă perspectivă asupra acestor cifre poate fi obținută prin calculele în funcție de contribuția individuală a cetățenilor la costurile pe care le implică războiul. Dacă împărțim bugetul militar al Ucrainei către populația estimată la aproximativ 37,86 milioane de persoane – număr nesigur, având în vedere valul masiv de refugiați și persoanele strămutate intern – se ajunge la o contribuție medie de circa 3.424 euro pe fiecare cetățean, pentru perioada 2022-2024, ceea ce înseamnă aproximativ 1.312 euro anual.

Această cifră este mult mai ridicată, atât absolut cât și relativ, comparativ cu contribuția unui cetățean obișnuit din SUA sau UE. Chiar dacă este dificilă o estimare exactă a contribuției individuale americane, presupunând că luăm în calcul cifra Institutului Kiel de 130,6 miliarde de dolari (111,28 miliarde de euro), care integrează atât ajutorul militar, cât și cel umanitar din ultimii trei ani, fiecare cetățean SUA ar fi contribuit aproximativ cu 127 dolari (108 euro) anual pentru sprijinul Ucrainei.

În cazul UE, conform împărțirii totale estimate la 138 de miliarde de euro, contribuția medie ajunge la 95 de euro pe an pentru fiecare cetățean. Aceasta este o valoare medie, deoarece unele state membre contribuie semnificativ mai mult, iar altele, cum este exemplul Ungariei, au o implicare mai redusă, limitându-se doar la aportul comun din bugetul UE. În plus, țări europene non-UE, precum Norvegia, participă la ajutorul militar prin intermediul facilității europene pentru pace, care nu este emisă în toate estimările.

Pentru ucraineni, această contribuție financiară se traduce într-un efort financiar echivalent cu aproximativ o treime din salariul mediu anual, care se situează în jurul valorii de 3.500 de euro.

În contrast, salariul mediu al unui cetățean european este estimat la circa 29.600 de euro anual (conform Eurostat), iar cel al americanului la aproximativ 62.000 de dolari, echivalentul a 56.880 de euro.

Costurile devastatoare ale distrugerilor provocate de război

Povara financiară a războiului pentru Ucraina este amplificată de distrugerile materiale pe care acesta le-a cauzat. Estimările indică faptul că țara va avea nevoie de aproximativ 448,6 miliarde de euro pentru reconstrucție pe parcursul următorului deceniu, o sumă aproape de nouă ori mai mare decât bugetul militar al anului 2025.

Raportul „Fourth Rapid Damage and Needs Assessment” publicat de Banca Mondială pe 25 februarie documentează pagube directe de 150 de miliarde de euro în infrastructură. Cele mai afectate sectoare sunt locuințele, cu daune evaluate la 48,8 miliarde de euro care afectează aproximativ 2,5 milioane de gospodării și necesită alocări de 71 de miliarde de euro pentru reconstrucție.

Infrastructura de transport a suferit daune totale de 31,6 miliarde de euro, iar pentru refacerea completă a acesteia este nevoie de 66,7 miliarde de euro. Sectorul energetic, extrem de vizat în anul 2024, necesită cheltuieli de reconstrucție estimate la 58,2 miliarde de euro.

În schimb, atât Statele Unite, cât și UE nu au suferit pagube directe de infrastructură din cauza războiului, cu excepția unor incidente limitate provocate de sabotajul rusesc, precum deteriorarea cablurilor de telecomunicații submarine din zona baltică în decembrie 2024.

Aceste cifre redau dimensiunea economică a conflictului, dar costurile umane și sociale – vieți pierdute, milioane de oameni strămutați și comunități destrămate – rămân greu de cuantificat și peste puterea numerelor contabile.