Prima pagină » Concediile medicale și pensiile mai mari de 4.000 lei intră la plată: programul noului guvern vizează creșterea veniturilor din CASS

Concediile medicale și pensiile mai mari de 4.000 lei intră la plată: programul noului guvern vizează creșterea veniturilor din CASS

Concediile medicale și pensiile mai mari de 4.000 lei intră la plată: programul noului guvern vizează creșterea veniturilor din CASS
Erste Group: Creștere de peste 40% în 2025 pentru acțiunile cu expunere Pilon II

Executivul propune aplicarea CASS pentru toate tipurile de concediu medical și pentru pensiile peste 4.000 lei, mărind semnificativ baza de plătitori. Față de actualul sistem, ideea introduce reguli noi în sănătatea publică: eliminarea scutirilor, restricții pentru doctorii angajați „la al doilea job” și noi cerințe pentru furnizorii privați de servicii medicale. Sistemul sanitar se transformă total.

CASS pe concedii medicale: capcană pentru „libertate” și sănătate

Extindere masivă a impozitării

Conform noii versiuni a programului de guvernare, CASS devine obligatorie pentru toate indemnizațiile de concediu medical – inclusiv cele pentru boli obișnuite sau carantină. Până acum, erau scutite concediile de maternitate, cele oncologice, de îngrijire a copilului bolnav, TBC, HIV/SIDA și altele specifice, după cum notează Economica.net. În vigoare de la 12 aprilie 2024, aplicarea CASS a fost restrânsă, dar noul plan elimină complet scutirile, scopul declarat fiind descurajarea abuzurilor și concediilor fictive.

Impact practic – cine plătește și cât

Milioane de români aflați în concediu medical – fie că este vorba de boli obișnuite, accident de muncă sau alte motive – vor plăti din nou contribuție la sănătate. Noul mod de calcul crește presiunea pe bugetul personal al angajaților, în timp ce bugetul de stat va fi alimentat cu venituri suplimentare din CASS.

Pensii mari, taxă nouă – și doctori cu două joburi în vizor

CASS pentru pensii > 4.000 lei

Altă măsură controversată: persoanele cu pensii ce depășesc 4.000 lei lunar vor plăti CASS și pe acești bani. Astfel, crește baza de contribuabili, scăzând totodată diferențele între pensii mici și mari. Pentru pensionarii „mici”, nu se schimbă nimic, dar pentru cei cu venituri consistente, taxarea devine noua realitate.

Medicii publici vs. privați

Guvernul impune un sistem restrictiv doctorilor: cei care activează la stat nu pot avea joburi în sistemul public și privat simultan – altfel, riscă concedierea din spital. O regulă drastică, menită să reducă conflictele de interese, dar care ar putea provoca exodul personalului medical din mediul rural și urban. În plus, furnizorii privați care vor semna contracte cu CNAS trebuie să aibă cel puțin 80% salariați cu normă întreagă, ceea ce complică angajarea personalului și crește costurile de operare.

Reconfigurări majore: spitale, paturi, telemedicină și dosar digital

Reconfigurări funcționale masive

Programul propune transformarea unităților spitalicești „ineficiente” în centre de recuperare, reducerea cu peste 20% a paturilor de spitalizare continuă până în 2030, introducerea indicatorilor de performanță pentru medici și șefi de secție, plata pe performanță și crearea de consorții pentru achiziții comune. Aceste măsuri elimină sporurile “nesigure” și centrele de permanență supradimensionate, punând accent pe eficiența și digitalizarea serviciilor.

Digitalizare radicală

Se insistă pe dosarul electronic de sănătate – securizat și funcțional – și pe Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate. Se preconizează o accelerare a regulilor pentru telemedicină și semnarea de contracte digitale, inclusiv standarde de securitate IT pentru sistemul medical. Sunt vizate și cadru care simplifică raportarea și gestionarea pacienților.

Sănătate rurală & paliativă

Mai multe măsuri privesc extinderea serviciilor în mediul rural: construirea de centre integrate, telemedicină, cabinetele integrate, stimulente pentru medici și farmaciști, păstrarea în activitate post-pensionare și creșterea ambulatoriilor. Se vrea lansarea unui sistem național de îngrijiri paliative, cu minim 4.000 de paturi, sprijin financiar și tele-asistență.

Alte articole importante
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor a încetinit ușor în luna iunie. Potrivit datelor publicate de Eurostat, inflația anuală a ajuns la 9,2%, în timp ce media la nivelul UE s-a redus la 2,9%. România conduce din nou clasamentul inflației În […]
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
După 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România afișează un paradox economic: a recuperat rapid decalajele față de statele dezvoltate, dar este singura economie din Europa Centrală și de Est pentru care se estimează o contracție în 2026. Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), susține că problema nu este ritmul […]
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Macroeconomie
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C continuă să fie unul dintre motoarele economiei românești, contribuind cu aproximativ 14% la produsul intern brut și înregistrând o productivitate a muncii cu 16% peste media națională. Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar adoptarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială, rămâne mult […]
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
Macroeconomie
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Macroeconomie
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și […]
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Tehnologie
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Compania finlandeză Nokia, odinioară simbolul telefoanelor mobile indestructibile, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din istoria sa. După ce a ieșit definitiv din afacerea telefoanelor, grupul s-a repoziționat în centrul revoluției inteligenței artificiale, furnizând infrastructura care face posibilă funcționarea marilor centre de date AI. Strategia începe să dea rezultate: veniturile din acest segment cresc […]