Executivul propune aplicarea CASS pentru toate tipurile de concediu medical și pentru pensiile peste 4.000 lei, mărind semnificativ baza de plătitori. Față de actualul sistem, ideea introduce reguli noi în sănătatea publică: eliminarea scutirilor, restricții pentru doctorii angajați „la al doilea job” și noi cerințe pentru furnizorii privați de servicii medicale. Sistemul sanitar se transformă total.
Conform noii versiuni a programului de guvernare, CASS devine obligatorie pentru toate indemnizațiile de concediu medical – inclusiv cele pentru boli obișnuite sau carantină. Până acum, erau scutite concediile de maternitate, cele oncologice, de îngrijire a copilului bolnav, TBC, HIV/SIDA și altele specifice, după cum notează Economica.net. În vigoare de la 12 aprilie 2024, aplicarea CASS a fost restrânsă, dar noul plan elimină complet scutirile, scopul declarat fiind descurajarea abuzurilor și concediilor fictive.
Milioane de români aflați în concediu medical – fie că este vorba de boli obișnuite, accident de muncă sau alte motive – vor plăti din nou contribuție la sănătate. Noul mod de calcul crește presiunea pe bugetul personal al angajaților, în timp ce bugetul de stat va fi alimentat cu venituri suplimentare din CASS.
Altă măsură controversată: persoanele cu pensii ce depășesc 4.000 lei lunar vor plăti CASS și pe acești bani. Astfel, crește baza de contribuabili, scăzând totodată diferențele între pensii mici și mari. Pentru pensionarii „mici”, nu se schimbă nimic, dar pentru cei cu venituri consistente, taxarea devine noua realitate.
Guvernul impune un sistem restrictiv doctorilor: cei care activează la stat nu pot avea joburi în sistemul public și privat simultan – altfel, riscă concedierea din spital. O regulă drastică, menită să reducă conflictele de interese, dar care ar putea provoca exodul personalului medical din mediul rural și urban. În plus, furnizorii privați care vor semna contracte cu CNAS trebuie să aibă cel puțin 80% salariați cu normă întreagă, ceea ce complică angajarea personalului și crește costurile de operare.
Programul propune transformarea unităților spitalicești „ineficiente” în centre de recuperare, reducerea cu peste 20% a paturilor de spitalizare continuă până în 2030, introducerea indicatorilor de performanță pentru medici și șefi de secție, plata pe performanță și crearea de consorții pentru achiziții comune. Aceste măsuri elimină sporurile “nesigure” și centrele de permanență supradimensionate, punând accent pe eficiența și digitalizarea serviciilor.
Se insistă pe dosarul electronic de sănătate – securizat și funcțional – și pe Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate. Se preconizează o accelerare a regulilor pentru telemedicină și semnarea de contracte digitale, inclusiv standarde de securitate IT pentru sistemul medical. Sunt vizate și cadru care simplifică raportarea și gestionarea pacienților.
Mai multe măsuri privesc extinderea serviciilor în mediul rural: construirea de centre integrate, telemedicină, cabinetele integrate, stimulente pentru medici și farmaciști, păstrarea în activitate post-pensionare și creșterea ambulatoriilor. Se vrea lansarea unui sistem național de îngrijiri paliative, cu minim 4.000 de paturi, sprijin financiar și tele-asistență.