Autoritățile de la Beijing au transmis un avertisment către Bruxelles: oficialii chinezi susțin că vor răspunde cu măsuri de contracarare dacă UE va introduce noi instrumente comerciale sau restricții considerate discriminatorii pentru produsele provenite din China.
Mesajul vine într-un moment în care liderii europeni discută tot mai intens despre protejarea industriei continentale în fața unui val de importuri chineze care pune presiune pe producătorii locali. De la automobile și panouri fotovoltaice până la produse chimice și echipamente industriale, companiile europene reclamă o concurență tot mai dificilă din partea firmelor susținute de statul chinez, arată Politico.
Discuțiile au fost accelerate după o reuniune a conducerii Comisiei Europene, convocată de președinta instituției, Ursula von der Leyen. În cadrul întâlnirii, comisarii europeni au analizat opțiunile prin care blocul comunitar ar putea răspunde dezechilibrelor comerciale tot mai mari dintre Europa și China.
Potrivit oficialilor europeni, actuala relație comercială dintre cele două economii nu mai poate continua în forma actuală. Bruxelles-ul consideră că dependența excesivă de importurile chineze și creșterea deficitului comercial reprezintă riscuri economice și strategice majore.
Comisia Europeană ia în calcul o serie de măsuri care ar putea include obligarea companiilor europene să își diversifice lanțurile de aprovizionare, reducerea dependenței de furnizorii chinezi și introducerea unor noi mecanisme comerciale în sectoare sensibile precum industria chimică, metalurgia și energia verde.
Una dintre principalele îngrijorări ale liderilor europeni este dezechilibrul comercial tot mai accentuat.
Deficitul comercial al Uniunii Europene în relația cu China a ajuns anul trecut la aproximativ 360 de miliarde de euro, în creștere semnificativă față de nivelul de 312 miliarde de euro înregistrat în anul precedent. Datele din primele luni ale anului 2026 indică o deteriorare suplimentară a situației.
În același timp, industrii importante din Europa reclamă efectele importurilor masive de produse chinezești. În mai multe state membre au fost raportate închideri de fabrici, restructurări și pierderi de locuri de muncă pe fondul competiției venite din Asia.
Autoritățile europene susțin că multe dintre produsele chineze ajung pe piața comunitară la prețuri extrem de competitive datorită subvențiilor oferite de statul chinez și capacităților de producție mult peste necesarul pieței interne.
Ministerul Comerțului de la Beijing a reacționat rapid, respingând criticile europene și solicitând respectarea regulilor internaționale ale comerțului.
Oficialii chinezi au afirmat că Uniunea Europeană utilizează date selective pentru a justifica acuzațiile privind dezechilibrele comerciale și au cerut Bruxelles-ului să evite măsurile protecționiste.
Potrivit comunicatului transmis de autoritățile chineze, dacă UE va adopta restricții suplimentare considerate discriminatorii, Beijingul va răspunde prin măsuri menite să protejeze interesele economice ale Chinei.
În paralel, oficialii chinezi au precizat că dialogul dintre cele două părți rămâne deschis și că există discuții privind crearea unui nou mecanism de consultare pentru comerț și investiții.
Una dintre cele mai importante evoluții din ultimele săptămâni este modificarea poziției Germaniei, cea mai mare economie europeană și unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Chinei.
Ani la rând, Berlinul a preferat o abordare prudentă, temându-se că măsurile dure împotriva Beijingului ar putea afecta exportatorii germani și investițiile existente.
În prezent însă, presiunile asupra industriei germane și concurența crescândă din partea companiilor chineze au determinat autoritățile să accepte necesitatea unor instrumente comerciale mai ferme la nivel european. Această schimbare reduce diferențele tradiționale dintre Germania și Franța, stat care a susținut constant o politică mai agresivă pentru protejarea industriei europene.
Problema supracapacității industriale chineze va fi discutată și la reuniunile internaționale din perioada următoare, inclusiv în cadrul summitului statelor G7.
În paralel, Uniunea Europeană promovează inițiative precum „Buy European” și programe dedicate dezvoltării lanțurilor de aprovizionare pentru materii prime critice, în încercarea de a reduce dependența de importurile din China.
Comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, a transmis că Europa nu își mai poate permite să fie vulnerabilă în fața unor practici comerciale care afectează competitivitatea companiilor europene.