Un nou studiu realizat de cercetători de la prestigiosul MIT Media Lab arată că frecventă și necritică a ChatGPT, ar putea sabota gândirea critică și memoria. De la scăderea activității neuronale până la slăbirea memoriei și pierderea gândirii critice, rezultatele sugerează că dependența de AI ar putea transforma mintea umană într-un instrument pasiv, deconectat de la propriile idei.
Un experiment inovator realizat de cercetătorii MIT a testat impactul concret al AI asupra activității cerebrale în timpul redactării. Participanții au fost împărțiți în trei grupuri: cei care au folosit ChatGPT, cei care au utilizat un motor de căutare clasic și cei care au scris fără niciun ajutor digital. În timpul redactării, activitatea cerebrală a fost monitorizată prin electroencefalogramă (EEG), iar textele au fost ulterior evaluate atât de oameni, cât și de sisteme automate.
Rezultatele sunt tulburătoare: participanții care au folosit exclusiv ChatGPT au avut cea mai scăzută activare cerebrală, în special în ariile asociate cu memoria, atenția și gândirea reflexivă. În plus, aceștia au prezentat dificultăți evidente în a-și aminti ce au scris și au manifestat o implicare cognitivă redusă. În contrast, cei care au redactat fără ajutor au demonstrat o activare cerebrală intensă și rezultate net superioare la testele de memorare și înțelegere.
Într-o a doua fază a studiului, participanții care folosiseră ChatGPT au fost rugați să scrie fără sprijin AI. Rezultatul: textele lor au fost considerate mai slabe calitativ, lipsite de profunzime și conținând biasuri evidente. Cercetătorii susțin că acest lucru arată o „datorie cognitivă” acumulată – adică o reducere progresivă a capacității de a gândi autonom și de a genera idei originale.
Mai grav, unii participanți nu își aminteau nici măcar propoziții întregi din textele redactate cu AI. „Acești utilizatori par să fi preluat pasiv conținutul generat, fără procesare internă sau conexiune personală cu ideile exprimate”, notează raportul. Cercetătorii avertizează că această tendință poate duce la pierderea capacității de a analiza critic informațiile, de a formula opinii proprii și chiar la diminuarea curiozității intelectuale.
Deși inteligența artificială poate fi un instrument puternic, studiul MIT evidențiază riscul utilizării pasive și necritice a acesteia. Atunci când oamenii se bazează exclusiv pe sugestiile generate de AI, riscă nu doar să își piardă vocea interioară, ci și să devină vulnerabili în fața manipulării și a gândirii superficiale.
Autorii subliniază că efectele pe termen lung ale interacțiunii cu modele lingvistice mari trebuie studiate atent, înainte ca acestea să fie adoptate în masă în educație, jurnalism, scriere creativă sau luarea deciziilor.
Pe de altă parte, participanții care au scris fără sprijin digital au raportat o implicare emoțională mai profundă, o coerență mai mare a ideilor și un sentiment de satisfacție personală în procesul creativ. Activitatea cerebrală intensă a acestora sugerează că implicarea completă a minții în actul de creație nu poate fi înlocuită fără costuri cognitive semnificative.