Prima pagină » SpaceX promite să fie prima companie spațială-AI de 2 trilioane $ Dar pierde deja miliarde pe trimestru

SpaceX promite să fie prima companie spațială-AI de 2 trilioane $ Dar pierde deja miliarde pe trimestru

ANALIZĂ
SpaceX promite să fie prima companie spațială-AI de 2 trilioane $ Dar pierde deja miliarde pe trimestru
Foto: Puterea financiară

SpaceX încearcă să convingă investitorii că nu mai este doar cea mai mare companie privată de rachete din lume, ci infrastructura viitorului internet global, a inteligenței artificiale și, în cele din urmă, a economiei spațiale. Însă documentele depuse pentru listarea bursieră arată o pierdere trimestrială de 4,28 miliarde de dolari.

În plus, modelul de business al companiei lui Elon Musk depinde aproape integral de succesul unei rachete încă netestate complet — Starship, notează Reuters.

Dar câți investitori vor merge pe pariul că IPO-ul gigantului spațial transformă Wall Street într-un pariu pe viitorul economiei spațiale și al inteligenței artificiale?

Scenariul care seduce investitorii

La o evaluare estimată între 1,75 și 2 trilioane de dolari, IPO-ul SpaceX ar putea deveni unul dintre cele mai spectaculoase exerciții de „future pricing” din istoria piețelor financiare. Investitorii nu cumpără profitabilitatea actuală a companiei, ci scenariul în care Musk reușește să conecteze trei industrii uriașe într-un singur ecosistem: sateliți, transport spațial și AI.

Arhitectura financiară a SpaceX este construită aproape ca un efect de domino.

Businessul Starlink generează cash-flow-ul necesar pentru dezvoltarea Starship, racheta de generație următoare care ar trebui să reducă drastic costurile de lansare și să permită desfășurarea unei noi generații de sateliți și infrastructuri AI în orbită.

Problema este că fiecare etapă depinde critic de succesul celei anterioare.

O ficțiune spațială și financiară de 2 trilioane de dolari

În documentele IPO, SpaceX admite explicit că „abilitatea companiei de a executa strategia de creștere depinde într-o măsură semnificativă de Starship”. Cu alte cuvinte, întârzierile tehnologice sau depășirile de costuri ar putea afecta simultan extinderea rețelei Starlink, dezvoltarea centrelor de date AI și capacitatea companiei de a-și păstra ritmul de creștere.

Falcon 9 și Falcon Heavy, actualele rachete operaționale ale companiei, nu mai sunt suficiente pentru noua generație de sateliți pe care SpaceX vrea să îi lanseze.

Musk nu are o problemă cu „dacă”, are o problemă cu „când”

În mod paradoxal, investitorii par mai puțin preocupați de pierderile actuale și mai interesați de istoricul lui Musk de a transforma pariuri inginerești riscante în afaceri dominante.

De la Tesla până la primele misiuni private pentru NASA, Musk a construit în ultimul deceniu o reputație rară pe Wall Street: aceea de antreprenor capabil să monetizeze industrii considerate anterior imposibil de scalat.

„Riscul nu este dacă SpaceX este o afacere reală. Este clar că este”, a declarat Josh Gilbert, analist la eToro. „Riscul este dacă o evaluare de aproape 2 trilioane de dolari reflectă corect complexitatea unui business care este simultan companie de rachete, furnizor global de internet și startup AI.”

Reuters notează însă că investitorii au început să accepte și o altă constantă a ecosistemului Musk: întârzierile cronice.

Cybertruck a ajuns pe piață cu ani întârziere, Roadster 2 nu a fost încă lansat, iar proiectele Optimus și Robotaxi rămân în dezvoltare, în ciuda promisiunilor repetate privind accelerarea producției.

Pierderile SpaceX cu AI explodează

Datele financiare arată că presiunea cea mai mare nu vine din rachete, ci din ambițiile AI ale companiei. Divizia de inteligență artificială a SpaceX a generat pierderi de 2,47 miliarde de dolari într-un singur trimestru, în timp ce investițiile totale de capital au urcat la 7,72 miliarde de dolari — mai mult decât cheltuielile cumulate ale celorlalte două mari divizii ale grupului.

În paralel, veniturile businessului spațial au scăzut cu 28,4% în primul trimestru, în timp ce pierderile au crescut la 662 milioane de dolari, pe fondul accelerării dezvoltării Starship.

Singurul motor financiar stabil rămâne Starlink, care a generat venituri de 3,26 miliarde de dolari în trimestrul martie, în creștere cu aproape o treime față de anul anterior. Chiar și aici însă, marjele sunt afectate de expansiunea globală și costurile operaționale ridicate.

Wall Street pariază pe un monopol al infrastructurii viitorului

În realitate, IPO-ul SpaceX nu este evaluat după metricii clasici ai unei companii industriale.

Piața încearcă să estimeze cât ar putea valora un actor care controlează simultan infrastructura de lansare spațială, rețele globale de comunicații prin satelit și capacitatea de procesare AI distribuită la scară planetară.

„Mulți investitori cred că SpaceX poate deveni o companie de 5 până la 10 trilioane de dolari”, a declarat Greg Martin, cofondator Rainmaker Securities.

Dar chiar SpaceX avertizează în prospectul de listare că interdependența extremă dintre infrastructura terestră, sistemele de producție, rețeaua de sateliți și transportul spațial poate transforma rapid o problemă tehnică într-un efect în lanț asupra întregului business.

Cu alte cuvinte, Wall Street nu investește doar într-o companie spațială. Investește într-o versiune încă neterminată a economiei viitorului.

Alte articole importante
Felix Căprariu (IMM București-Ilfov): Digitalizarea înseamnă mai mult decât adoptarea unor noi tehnologii
Companii
Felix Căprariu (IMM București-Ilfov): Digitalizarea înseamnă mai mult decât adoptarea unor noi tehnologii
Digitalizarea nu înseamnă doar adoptarea unor noi tehnologii, ci un angajament comun pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri mai competitiv și mai rezilient, a declarat, vineri, președintele IMM București-Ilfov, Felix Căprariu. „Digitalizarea nu înseamnă doar adoptarea unor noi tehnologii, ci un angajament comun pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri mai competitiv și mai rezilient. IMM-urile […]
Regulamentul european privind inteligența artificială devine aplicabil din 2 august 2026. ANCOM va coordona supravegherea în România
Tehnologie
Regulamentul european privind inteligența artificială devine aplicabil din 2 august 2026. ANCOM va coordona supravegherea în România
Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) va începe să fie aplicat în toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România, începând cu 2 august 2026, potrivit Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). O parte dintre obligațiile prevăzute de actul normativ vor intra însă în vigoare etapizat, în funcție de categoria […]
Bursa de Valori București a închis în scădere ultima ședință a săptămânii. Tranzacțiile au depășit 210 milioane de lei
Bursa de Valori București a închis în scădere ultima ședință a săptămânii. Tranzacțiile au depășit 210 milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de vineri pe minus, toți indicii principali înregistrând scăderi. Valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 210,14 milioane de lei (40,14 milioane de euro). Indicele BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, a pierdut 0,83%, închizând la 35.936,94 puncte. BET-Plus a scăzut cu […]
Deficitul bugetar a coborât la 2% din PIB în primul semestru din 2026
Deficitul bugetar a coborât la 2% din PIB în primul semestru din 2026
Deficitul bugetar al României s-a redus la 2% din PIB în primele șase luni ale anului 2026, de la 3,64% în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. În valoare nominală, deficitul s-a diminuat cu aproape 28,8 miliarde de lei, până la 41,03 miliarde de lei, pe fondul creșterii veniturilor bugetare și […]
Datoria publică a României a urcat cu 154 de miliarde de lei într-un an. Țara se apropie de pragul de 60% din PIB
Macroeconomie
Datoria publică a României a urcat cu 154 de miliarde de lei într-un an. Țara se apropie de pragul de 60% din PIB
Datoria publică a României a continuat să crească accelerat în 2025, ajungând la 1.284 de miliarde de lei la finalul anului, potrivit raportului privind datoria publică guvernamentală prezentat de Guvern. Comparativ cu sfârșitul anului 2024, datoria totală a crescut cu 154,1 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de aproximativ 13,6%. Raportată la întregul an, această […]
Românii caută tot mai mult surse suplimentare de venit, nu un al doilea loc de muncă, arată o analiză
Piață de Capital - Fonduri
Românii caută tot mai mult surse suplimentare de venit, nu un al doilea loc de muncă, arată o analiză
Creșterea prețurilor și nevoia unei stabilități financiare mai mari determină tot mai mulți români să caute surse alternative de venit, fără a-și prelungi programul de lucru. În locul unui al doilea job, mulți aleg să investească în dezvoltarea unor competențe care le-ar putea aduce câștiguri suplimentare pe termen lung, potrivit unei analize publicate joi. Datele […]