Creșterea economică a Europei în 2026, legată direct de pariul fiscal al Germaniei

Creșterea economică a Europei în 2026 este privită tot mai mult prin prisma deciziilor fiscale luate la Berlin, după ce Germania a anunțat un plan amplu de cheltuieli, estimat la aproximativ 1.000 de miliarde de euro, direcționat către infrastructură și apărare. Potrivit unui sondaj realizat de Financial Times, acest impuls fiscal ar putea juca un rol esențial în evoluția economiei zonei euro, însă opiniile economiștilor rămân profund împărțite.

În timp ce unii analiști vorbesc despre șansa unei „renașteri europene”, alții avertizează că efectele pozitive ar putea fi estompate de probleme structurale vechi și de un context geopolitic extrem de volatil.

Germania, din motor economic în sursă de incertitudine

Germania, considerată timp de decenii principalul motor al economiei europene, se află în recesiune din a doua parte a anului 2022. Slăbiciunile din industrie, încetinirea exporturilor și costurile ridicate ale energiei au afectat puternic cea mai mare economie a Uniunii Europene.

MVM anulează oferta de achiziție a E.ON Energie România

18:29

Cum ar putea civilizațiile avansate să comunice precum licuricii

16:24

ANALIZĂ

Planul guvernului german de a crește semnificativ cheltuielile publice este văzut ca o încercare de a inversa acest trend negativ. Investițiile în infrastructură ar urma să modernizeze rețelele de transport și energie, în timp ce fondurile pentru apărare sunt justificate de noile realități de securitate de pe continent.

Cu toate acestea, rămâne neclar în ce măsură aceste cheltuieli vor genera un efect de propagare suficient de puternic la nivel european.

Prognoze prudente pentru zona euro

Conform sondajului Financial Times, economia zonei euro ar urma să crească cu 1,2% în 2026, urmând să accelereze ușor la 1,4% în 2027. Aceste estimări sunt, în mare parte, aliniate cu cele mai recente prognoze ale Băncii Centrale Europene.

Interesant este faptul că prognoza anterioară pentru 2025, care indica o creștere de doar 0,9%, s-a dovedit prea pesimistă. Economia Uniunii Europene a reușit, în cele din urmă, un avans de aproximativ 1,4%, peste așteptările inițiale ale analiștilor.

În acest context, temerile potrivit cărora BCE ar fi întârziat excesiv reducerea dobânzilor par, în prezent, mai puțin justificate.

Consens pe inflație, dezacord pe creștere

Deși opiniile sunt divergente în ceea ce privește perspectivele de creștere economică, economiștii par să cadă de acord asupra unui aspect esențial: inflația este, în mare măsură, sub control în zona euro.

Cu toate acestea, nu toți analiștii sunt convinși că impulsul fiscal german va genera o redresare solidă și durabilă. Henry Cook, economist la MUFG Bank, atrage atenția că stimularea economiei interne a Germaniei este aproape sigură, dar rămâne întrebarea dacă acest efect se va extinde la nivelul întregii regiuni.

Există, de asemenea, temeri că o parte semnificativă a noilor împrumuturi va fi direcționată către cheltuieli curente și sociale, nu către investiții productive. În plus, fondurile alocate apărării ar putea avea un impact limitat asupra creșterii economice pe termen mediu.

Presiuni externe și riscuri globale

Pe lângă provocările interne, economia europeană se confruntă cu presiuni externe tot mai puternice. Tarifele de 15% impuse de Statele Unite și concurența agresivă din partea Chinei pun presiune pe industria europeană și afectează încrederea consumatorilor.

Deși, până în prezent, aceste tarife nu au avut un impact major asupra creșterii economice din zona euro, Fabio Balboni, economist la HSBC, avertizează că efectele negative ar putea deveni mai vizibile în perioada următoare.

Un alt risc major îl reprezintă o posibilă corecție severă pe piețele financiare americane, în special în sectorul tehnologic. Christian Schulz, economist-șef la Allianz Global Investors, avertizează că spargerea „bulei inteligenței artificiale” ar putea deveni cel mai important risc global pentru economie.

În ciuda acestor riscuri, unii economiști iau în calcul și scenarii mai favorabile. Un eventual acord de pace sau un armistițiu durabil în Ucraina ar putea reduce incertitudinile geopolitice, ar stabiliza piețele energetice și ar susține încrederea investitorilor la nivel european.