Comisia Europeană analizează introducerea unor noi taxe la nivelul întregii Uniuni Europene pentru jocurile de noroc online, companiile din domeniul criptomonedelor și marile platforme digitale, într-o încercare de a aduce venituri suplimentare la bugetul comun al blocului european.
Potrivit unui document consultat de Politico, Bruxelles-ul estimează că doar o taxă aplicată industriei jocurilor de noroc online ar putea aduce aproximativ 13,3 miliarde de euro în următorul ciclu bugetar european, care acoperă perioada 2028-2034, conform Politico.
Planurile fac parte din negocierile intense privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene, evaluat la aproape 2 trilioane de euro.
Conform calculelor Comisiei Europene, o taxă de 3% aplicată cifrei de afaceri nete din sectorul jocurilor de noroc online ar genera aproximativ 1,9 miliarde de euro anual pentru bugetul UE.
Pe durata întregului exercițiu financiar european de șapte ani, suma totală ar putea ajunge la peste 13 miliarde de euro.
Propunerea vine în contextul în care Uniunea Europeană caută surse suplimentare de finanțare pentru a acoperi cheltuielile uriașe ale blocului comunitar, inclusiv rambursarea datoriilor comune contractate după pandemia COVID-19.
Totuși, introducerea unei asemenea taxe riscă să provoace opoziție puternică din partea unor state membre. Malta, de exemplu, ar putea deveni unul dintre principalii adversari ai măsurii, întrucât sectorul pariurilor și jocurilor de noroc online reprezintă o componentă importantă a economiei sale.
Comisia Europeană estimează venituri și mai mari dintr-o posibilă taxă aplicată marilor companii digitale, precum Google sau Amazon.
Potrivit documentului analizat de Politico, o taxă de 3% aplicată anumitor surse de venit ale marilor platforme digitale ar putea aduce aproximativ 5 miliarde de euro anual la nivel european.
Pe parcursul întregului buget european 2028-2034, suma totală estimată ar depăși 35 de miliarde de euro.
Pentru aceste calcule, Comisia a folosit drept model taxele digitale deja aplicate în țări precum Franța, Italia și Spania.
Cu toate acestea, oficialii europeni se așteaptă la rezistență din partea mai multor guverne europene, care se tem că Statele Unite ar putea reacționa dur împotriva unor măsuri care afectează direct companiile americane.
În paralel, Bruxelles-ul ia în calcul și introducerea unor taxe asupra tranzacțiilor și câștigurilor generate din criptomonede.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene:
Oficialii europeni admit însă că estimările sunt dificile, deoarece piața criptomonedelor rămâne volatilă și există încă lipsă de date clare privind volumele reale tranzacționate la nivel european.
Noile taxe sunt discutate în contextul negocierilor tensionate privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
Fondul comun european este estimat la aproape 2 trilioane de euro și include inclusiv rambursările pentru programul de datorie comună lansat după pandemia de COVID-19.
În prezent, Comisia Europeană încearcă să identifice noi „resurse proprii”, adică surse directe de venit pentru bugetul UE.
Propunerea inițială a executivului european includea deja:
Totuși, aproape toate aceste propuneri, cu excepia taxei CBAM, au întâmpinat opoziție puternică din partea statelor membre.
Franța se numără printre statele care susțin ferm introducerea unor noi taxe europene. Parisul a transmis deja că nu va accepta un acord bugetar fără noi surse importante de venit pentru Uniunea Europeană.
În încercarea de a depăși blocajul politic, mai mulți lideri europeni au cerut Comisiei să analizeze și propunerile formulate de Parlamentul European.
Astfel au apărut pe masa negocierilor și taxele pentru jocurile de noroc online, criptomonede și marile companii digitale.
Adoptarea unor asemenea taxe nu va fi simplă. Regulile europene prevăd că introducerea unor noi „resurse proprii” necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Acest lucru înseamnă că opoziția unui singur stat poate bloca întregul plan fiscal al Bruxelles-ului.
În perioada următoare, Cipru, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, urmează să prezinte o nouă variantă a structurii bugetare europene, cu cifre și alocări revizuite.
Discuțiile se anunță însă extrem de complicate, în condițiile în care fiecare stat membru încearcă să își protejeze propriile interese economice și fiscale.