Randamentele obligațiunilor franceze au crescut semnificativ, pe fondul crizei politice provocate de demisia premierului Sébastien Lecornu. Această evoluție a declanșat o scădere abruptă a acțiunilor pe bursele franceze. Investitorii s-au arătat tot mai îngrijorați de riscurile legate de datoria suverană, în contextul unei guvernări blocate, scrie Euronews.
Indicele CAC 40 a coborât cu aproximativ 2%, situându-se la 7.916,36 puncte în jurul orei 10:30 CEST. Randamentele obligațiunilor pe 10 ani au crescut cu șapte puncte de bază, ajungând la 3,58%. Această creștere a randamentelor obligațiunilor mărește diferența față de obligațiunile germane, la cel mai ridicat nivel din ultimele nouă luni, accentuând criza politică.
Euro s-a depreciat față de majoritatea monedelor importante, pierzând 0,55% în fața dolarului american. În schimb, moneda europeană a înregistrat o ușoară apreciere față de yenul japonez. Aceste fluctuații indică nerăbdarea pieței față de actuala criză politică.
Acțiunile băncilor Société Générale, BNP Paribas și Crédit Agricole au scăzut cu 6,21%, 5,28% și respectiv 4,85%. Scăderea acțiunilor reflectă incertitudinea investitorilor privind sectorul bancar în contextul crizei guvernamentale și a crizei politice latente.
Franța a avut cinci premieri în mai puțin de doi ani, din cauza divergențelor politice privind soluțiile fiscale. Datoria națională a depășit 3 trilioane de euro, reprezentând 114% din PIB. Lipsa unui consens asupra consolidării bugetare a afectat încrederea investitorilor și accentuează criza politică actuală.
„Fragmentarea și polarizarea politicii interne slăbesc capacitatea sistemului de a realiza consolidări fiscale semnificative,” a declarat agenția de rating Fitch în momentul retrogradării creditului Franței.
Această opinie susține evoluția nefavorabilă a situației economice, în mod direct afectată de actuala criză politică.
Predecesorul lui Lecornu, François Bayrou, a propus o reducere bugetară de 44 de miliarde de euro pentru anul 2026. Propunerile sale de austeritate, inclusiv reducerea a două zile de sărbători naționale, au determinat căderea guvernului său, evidențiind o criză politică ce continuă să persiste.
Partidele de stânga solicită creșterea taxelor pentru bogați, în timp ce parlamentarii cu orientare pro-business se opun dur. Există și cereri de ținte mai puțin stricte pentru reducerea datoriei. Aceste neînțelegeri întârzie soluționarea crizei fiscale și subliniază criza politică deja existentă.
Președintele Emmanuel Macron are opțiuni limitate. Noul premier, provenind din aceeași tabără politică, s-ar putea confrunta cu aceleași probleme. Alternativele includ desemnarea unui premier din opoziție sau dizolvarea parlamentului pentru alegeri anticipate, în contextul unei crize politice persistente.
Leo Barincou, senior economist la Oxford Economics, spune:
„Demisia lui Lecornu crește presiunea pe Macron pentru a convoca alegeri anticipate. Aceasta pare acum cea mai probabilă variantă.”
De asemenea, Jack Allen-Reynolds, economist adjunct la Capital Economics, susține că impactul asupra economiei va fi limitat, deși incertitudinea politică va afecta creșterea economică generată de criza politică spontană.
Criza guvernamentală revine în prim-plan în Franța, provocând scăderi bursiere și creșteri ale randamentelor obligațiunilor. Evoluțiile politice și economice viitoare vor influența semnificativ direcția pieței, în lumina crizei politice curente.