Franța blochează accesul Marii Britanii la fondul gigant al UE pentru apărare. Macron ține cu dinții de strategia „Buy European”

Într-un moment în care Uniunea Europeană își propune să revoluționeze industria de apărare printr-un program ambițios, Franța face eforturi pentru a exclude firmele britanice de armament din acest proiect major, în ciuda recentei resetări a relațiilor post-Brexit.

Parisul impune condiții stricte pentru accesul la fondurile UE

Potrivit unor surse diplomatice citate de The Telegraph, Franța dorește ca statele membre care intenționează să achiziționeze echipamente prin Programul European pentru Industria de Apărare (EDIP) să fie obligate să cumpere arme produse în proporție majoritară în interiorul Uniunii Europene. Mai exact, tehnologiile trebuie să conțină cel puțin 85% componente fabricate în blocul comunitar, ceea ce exclude practic companiile britanice.

Acest program, descris de Comisia Europeană drept cea mai amplă reformă a bazei industriale europene în domeniul apărării, prevede investiții masive în proiecte comune de achiziții și producție de armament, muniții și alte echipamente militare. EDIP face parte dintr-un plan mai amplu de a cheltui 800 de miliarde de euro pe apărare până la sfârșitul deceniului.

România începe implementarea RO AI Factory. Noua infrastructură de inteligență artificială va fi găzduită de ICI București

10:26

Goldman Sachs, Bank of America și alte bănci pregătesc un stablecoin în dolari pentru 2027

09:39

Excluderea Marii Britanii și a Canadei din proiectele comune

Deși Marea Britanie a semnat recent un acord important de apărare și securitate cu Bruxelles, condițiile impuse de Franța vor bloca accesul firmelor britanice la majoritatea proiectelor finanțate din bugetul UE și la achizițiile comune derulate prin EDIP. Diplomatul UE citat de The Telegraph a declarat:

„Nu cu mult timp în urmă, am declarat solemn că deschidem un nou capitol în relația cu Marea Britanie. Dar la prima ocazie de a transforma aceste cuvinte în fapte, am închis cartea.”

De asemenea, există temeri că poziția dură a Franței ar putea duce la excluderea finanțărilor europene pentru fabricile care produc interceptoare sol-aer Patriot, o tehnologie americană, chiar dacă NATO avertizează că aliații europeni și Canada trebuie să-și crească sistemele de apărare aeriană cu 400% pentru a face față unei posibile agresiuni rusești.

„Este contraproductiv să excludem investițiile în singurul sistem de apărare aeriană disponibil, doar pentru că este american”, a adăugat diplomatului.

Macron și strategia „Buy European”

Președintele francez Emmanuel Macron a fost un susținător constant al folosirii fondurilor UE pentru a stimula industria europeană de apărare, în detrimentul investițiilor în companii străine. Această poziție se reflectă în opoziția Parisului față de relaxarea regulilor privind controlul exporturilor de componente militare între țările membre UE, ceea ce complică și mai mult colaborarea cu parteneri externi.

Probleme birocratice și strategii militare divergente

Mai multe armate europene, precum cele din Olanda, România sau Grecia, și-au construit strategiile defensive pe baza sistemelor americane, inclusiv bateriile Patriot. Pentru a atenua tensiunile, se discută posibilitatea transferului de tehnologii de la firme non-UE către companii din bloc, însă experții avertizează că acest mecanism va fi împotmolit în birocrație, făcând aproape imposibilă accesarea fondurilor.

Contextul geopolitic și tensiunile din relația UE-Marea Britanie

În ciuda eforturilor recente de apropiere între Marea Britanie și Uniunea Europeană, inclusiv negocieri pentru un pact de apărare ce ar urma să fie semnat la un summit de la Londra, Franța continuă să blocheze integrarea completă a Regatului Unit în noile structuri de apărare europene. Motivul invocat în spatele ușilor închise este legat și de disputele privind drepturile de pescuit în apele britanice, unde Parisul caută concesii.

Implicații pentru securitatea europeană

Această dispută vine într-un moment critic, când Europa încearcă să-și consolideze autonomia strategică în fața amenințărilor externe, în special din partea Rusiei. În același timp, alianțele tradiționale sunt puse sub presiune de schimbările geopolitice și de poziționările controversate ale unor lideri globali.