Cum ar putea „amprenta neuronală” să decodeze gândurile noastre

Tehnologia modernă de scanare cerebrală aduce în prim-plan „amprenta neuronală”, concept care promite să ofere indicii despre modul în care sunt generate și organizate gândurile noastre, scrie FT.

Creierul uman este o mașinărie impresionantă, cântărind aproximativ 1,4 kg, și reprezintă cel mai complex sistem de procesare existent. Spre deosebire de centrele masive de date care consumă cantități enorme de energie, creierul funcționează cu doar 20 de wați, echivalentul energiei produse de un cheeseburger. Chiar și atunci când este hrănit cu alimente nesănătoase, creierul poate face lucruri pe care cele mai avansate modele AI le întâmpină cu dificultăți. De exemplu, el poate imagina proiecte creative inovatoare, poate distinge rapid obiecte diferite într-un mediu real sau poate identifica subtilitățile ironiei.

Totuși, modul în care funcționează cei aproximativ 86 de miliarde de neuroni din creier rămâne un mister pentru oamenii de știință. Dezvoltările recente în domeniul senzorilor cuantici și inteligenței artificiale deschid noi căi pentru cercetare. Ca de obicei, aceste progrese vin atât cu oportunități pozitive, cât și cu riscuri care pot genera scenarii îngrijorătoare.

BMW și Samsung dezvoltă o baterie solid-state revoluționară

14:22

Vânzările de mașini noi în România sunt în scădere în 2025

13:44

Tehnologia magnetoencefalografiei (MEG) și amprenta neuronală unică

Magnetoencefalografia este o tehnică non-invazivă care mapează activitatea electrică a creierului. Până recent, această metodă presupunea folosirea senzorilor superconductorii care trebuie răciți la temperaturi extrem de joase, în jur de -269°C. Odată cu apariția magnetometrelor pompat-optic (OPM), care funcționează fără un sistem de răcire criogenică, cercetătorii pot colecta date echivalente în doar 30 de minute cu ajutorul unei căști purtabile ce conține 64 de senzori.

Aceste dispozitive permit crearea unor „amprente neuronale” unice pentru fiecare individ, la fel cum telescopul James Webb oferă o imagine mult mai clară a universului comparativ cu binoclurile tradiționale.

Beneficiile OPM-MEG în diagnosticarea bolilor neurologice

Matt Brookes, profesor de fizică la Universitatea din Nottingham și președinte al companiei Cerca Magnetics, pioneeri în dezvoltarea căștilor OPM-MEG, explică diferența față de metodele clasice de imagistică prin rezonanță magnetică (IRM). Acestea din urmă detectează anomalii structurale ale creierului, cum ar fi tumori sau leziuni vizibile fizic. În schimb, tehnologia OPM-MEG poate identifica disfuncții funcționale ce apar în afecțiuni ca schizofrenia, epilepsia și demența.

Profesorul Brookes subliniază că aceste amprente neuronale oferă date esențiale pentru înțelegerea aprofundată a acestor boli și pot contribui la îmbunătățirea tratamentelor.

Peste zece universități din Europa și America de Nord utilizează deja tehnologia Cerca Magnetics. Compania lucrează pentru a obține aprobarea FDA din SUA, în vederea înregistrării căștilor ca dispozitive medicale, proces ce poate dura câțiva ani.

Se speră că, pe viitor, pacienții vor putea fi monitorizați regulat pentru depistarea timpurie a semnelor demenței, similar cu modul în care femeile sunt supuse screeningului pentru cancerul mamar.

Provocările etice și riscurile tehnologice

Brookes avertizează însă asupra posibilelor utilizări abuzive ale amprentelor neuronale. El consideră că, într-un viitor apropiat, s-ar putea deduce tipul educației și mediul copilului pornind de la analiza funcției cerebrale. Copiii proveniți din medii privilegiate, care au beneficiat de stimuli experiențiali, vor prezenta dezvoltări cerebrale diferite față de cei din medii defavorizate.

„S-ar putea imagina cât de util poate fi acest lucru. Dar totodată, s-ar putea imagina cum ar putea fi folosit în mod greșit”, afirmă Brookes.

Dezvoltări conexe în interfețele creier-computer

O echipă de cercetători de la Universitatea din California, Los Angeles, a demonstrat cum o interfață creier-computer purtabilă și non-invazivă poate ajuta pacienții paralizați. Aceasta traduce semnalele cerebrale pentru a controla un braț robotic sau un cursor pe ecran, printr-o tehnică denumită electroencefalografie (EEG). În această cercetare, AI-ul a acționat ca un co-pilot, asistând pacienții să transforme gândurile în mișcări.

Companii private, inclusiv Neuralink, condusă de Elon Musk, dezvoltă tehnologie invazivă pentru interfețele creier-computer, implantând electrozi în craniu. Recent, Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a lansat un nou proiect numit Merge Labs pentru a concura cu Neuralink. China și-a exprimat, de asemenea, intenția de a deveni lider global în acest domeniu în următorii cinci ani.

Protecția datelor și libertatea cognitivă

Citirea gândurilor poate părea un subiect de science fiction. Totuși, forme primitive ale acestei tehnologii se apropie mai rapid decât ne-am imagina. Scanările cerebrale sunt considerate date medicale confidențiale, supuse unor standarde stricte de protecție a informațiilor. Cu toate acestea, un curent internațional pentru apărarea libertății cognitive începe să câștige tot mai multă susținere la nivel global.