Atacurile Israelului asupra Iranului și răspunsul Iranului au provocat cutremur pe piețele financiare globale, iar prețul petrolului a sărit în aer, crescând cu 7% doar până în după-amiaza zilei de vineri. Această escaladare a conflictului ridică semne de întrebare serioase: ne pregătim pentru o nouă perioadă în care prețurile la energie vor fi mult mai mari, cu urmări în mai multe sectoare, de la benzină și alimente până la vacanțe?
Reacția piețelor a fost imediată. Prețul barilului de Brent Crude, reperul internațional principal, a urcat cu peste 10% înainte să se stabilizeze în jurul valorii de 75 de dolari pe baril. Deși astfel de fluctuații sunt frecvente în contextul evenimentelor geopolitice majore, este important de reținut că prețul actual este cu circa 10% mai mic decât acum un an și mult sub vârful de aproape 130 de dolari atins în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina.
De obicei, majorarea prețului petrolului se reflectă rapid în prețul benzinei, dar impactul nu se oprește aici. Energia mai scumpă influențează costurile în agricultură, industrie și transport, ceea ce poate duce la scumpiri pe scară largă.
În sectorul alimentar, costurile mai mari cu energia afectează funcționarea utilajelor agricole, transportul produselor și procesarea alimentelor. Totuși, aceste efecte se resimt doar dacă prețurile la energie rămân ridicate pe o perioadă îndelungată.
David Oxley, economist la Capital Economics, a explicat pentru BBC:
„Ca regulă generală, o creștere de 10 dolari a prețului petrolului adaugă aproximativ 7 cenți la prețul benzinei pe litru.”
Dar, atenție, nu este vorba numai despre petrol. Oxley amintește că șocul prețurilor din timpul conflictului din Ucraina a fost în mare parte generat de scumpirea gazelor naturale, care influențează încălzirea locuințelor și prețul electricității.
După atacurile din noaptea de joi spre vineri, prețurile gazelor au crescut și ele, însă impactul asupra consumatorilor va fi lent și parțial, datorită reglementărilor care limitează creșterea prețurilor.
Prețurile petrolului pot urca și mai mult?
Richard Bronze, expert în geopolitică la firma de consultanță Energy Aspects, consideră situația actuală „foarte semnificativă și îngrijorătoare”. Totuși, el avertizează că nu este sigur că acest conflict va avea un impact la fel de puternic ca cel din Ucraina sau alte crize din Orientul Mijlociu.
Cheia este cât va dura conflictul dintre Israel și Iran, dacă alte state din regiune vor fi implicate și dacă SUA vor interveni pentru a calma tensiunile.
Cel mai important factor este dacă va fi afectat traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz, o zonă strategică la coasta sudică a Iranului, prin care trece aproximativ o cincime din producția mondială de petrol.
„Este un punct de blocaj îngust, deci o vulnerabilitate majoră pentru piețele globale de petrol,” explică Bronze.
Deși o întrerupere a transportului prin Hormuz este puțin probabilă, Iranul a amenințat în trecut cu această opțiune, iar acum riscul este mai mare decât era cu 24 de ore înainte. Această amenințare contribuie la creșterea prețurilor.
Fără perturbări în transport, prețurile petrolului nu vor rămâne sus pentru mult timp. În 2022, după invazia Rusiei, cererea de energie a crescut pe măsură ce economia globală se redeschidea după pandemia Covid. Acum, economia mondială se confruntă cu dificultăți, iar producători precum Arabia Saudită și Brazilia au capacitatea să mărească oferta, ceea ce ar putea tempera prețurile.
Magnitudinea creșterii prețurilor la energie și impactul său asupra economiei depind de evoluția conflictului Israel-Iran. Mohammed El-Erian, consilier economic șef la Allianz, avertizează că acest eveniment poate fi „un șoc grav pentru economia globală într-un moment dificil”.
„Oricum te uiți la asta, este negativ pe termen scurt și lung. Este un nou șoc pentru stabilitatea ordinii economice globale conduse de SUA, într-o perioadă deja plină de incertitudini.”
Capital Economics estimează că dacă prețul petrolului va depăși din nou 100 de dolari pe baril, inflația în economiile dezvoltate ar putea crește cu 1%, complicând misiunea băncilor centrale de a reduce ratele dobânzilor.
Cu toate acestea, David Oxley rămâne optimist:
„Instabilitatea în Orientul Mijlociu nu este o noutate, am văzut numeroase episoade similare. Probabil că într-o săptămână totul se va liniști.”
Conflictul Israel-Iran reaprinde temerile legate de prețurile energiei, dar viitorul depinde de cât de intens și de lung va fi acest episod geopolitic. Până atunci, consumatorii și economiștii rămân cu ochii pe evoluțiile din regiune și pe cotațiile petrolului.