Cum fac țările față șocului energetic provocat de războiul cu Iranul

Tot mai multe țări adoptă măsuri neobișnuite pentru a face față șocului energetic provocat de războiul cu Iranul.

Guvernele încearcă să limiteze efectele asupra economiei și asupra prețurilor la energie, într-un context marcat de tensiuni pe piețele internaționale ale petrolului și combustibililor.

Războiul cu Iranul provoacă un șoc energetic la nivel mondial. Ce măsuri iau țările lumii

Statele din întreaga lume caută soluții pentru a gestiona șocul energetic generat de conflictul cu Iranul. Pentru a limita efectele crizei, guvernele adoptă măsuri variate, de la interzicerea exporturilor de combustibil și plafonarea prețurilor până la recomandări neobișnuite, precum urcarea pe scări în locul folosirii liftului, potrivit CNBC.

Șomajul începe să crească în România. Aproape o treime dintre tineri nu au loc de muncă

18:08

Bursa de Valori București a adăugat peste 4 miliarde de lei la capitalizare într-o singură săptămână. Unele acțiuni au urcat puternic

15:52

Conflictul a ajuns în cea de-a treia săptămână, iar impactul asupra pieței energetice continuă să fie resimțit din plin. Acest lucru se întâmplă în ciuda declarațiilor președintelui american Donald Trump, care a afirmat că Statele Unite „au câștigat”.

Unele dintre cele mai importante decizii adoptate la nivel național urmăresc consolidarea stocurilor de combustibil. Scopul este reducerea dependenței de importuri și protejarea piețelor interne.

Cum a reacționat Japonia

China a dispus la mijlocul săptămânii trecute ca rafinăriile să suspende exporturile de produse petroliere rafinate, pentru a preveni eventuale lipsuri pe piața internă, notează Reuters.

Decizia aparține Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă și se referă la exporturile de benzină, motorină și combustibil pentru aviație. Autoritățile de la Beijing nu au oferit până în prezent o reacție oficială privind această măsură.

În același timp, alte economii majore analizează sau au introdus deja limite pentru prețurile carburanților. Premierul Japoniei, Sanae Takaichi, a anunțat că guvernul de la Tokyo studiază măsuri pentru a reduce impactul scumpirii energiei, inclusiv controlul prețurilor la benzină. Presa niponă a relatat că autoritățile ar putea plafona prețul mediu la pompă la aproximativ 170 de yeni pe litru (cca. 0,93 euro). În lipsa intervenției statului, litrul de benzină ar putea ajunge chiar la 200 de yeni (cca. 1,10 euro).

Totodată, Tokyo a decis să elibereze petrol din rezervele strategice, fără a aștepta o acțiune coordonată cu alte state. Japonia resimte puternic efectele conflictului din Orientul Mijlociu. Asta, deoarece depinde aproape în totalitate de importurile de energie, în condițiile în care este a treia economie a lumii.

Ce măsuri au fost luate în alte țări

În Coreea de Sud, președintele Lee Jae Myung a anunțat introducerea unui plafon pentru prețurile produselor petroliere.

„Am decis să stabilim un plafon clar pentru prețurile de aprovizionare, pentru a limita creșterea prețurilor combustibililor pe piața internă, care fluctuează puternic din cauza situației internaționale instabile”, a declarat liderul de la Seul.

India a adoptat la rândul ei o serie de măsuri pentru prioritizarea resurselor energetice. Autoritățile din această țară au cerut rafinăriilor să acorde prioritate livrărilor de gaz petrolier lichefiat pentru aproximativ 330 de milioane de gospodării, care îl folosesc la gătit. Aceste livrări vor avea prioritate în fața celor destinate celor peste trei milioane de companii care utilizează butelii comerciale.

Pe lângă intervențiile economice, unele guverne încearcă și să reducă nivelul consumului de energie. Spre exemplu, în Vietnam și în Thailanda au fost reintroduse programele de muncă de acasă, pentru a diminua consumul de electricitate și de combustibil. În plus, autoritățile din Thailanda le-a recomandat funcționarilor publici să folosească scările clădirilor în locul lifturilor, să reducă utilizarea aerului condiționat și să poarte cămăși cu mânecă scurtă în locul costumelor.

În Filipine și Pakistan, guvernele au introdus săptămâna de lucru de patru zile pentru angajații din sectorul public. În Bangladesh, autoritățile au decis să devanseze vacanța de Eid al-Fitr și să închidă universitățile mai devreme, într-un efort de a reduce consumul de combustibil.