În România, prețul carburanților ar putea trece de 10 lei pe litru dacă tensiunile din Orientul Mijlociu vor urca puternic prețul petrolului.
Experții avertizează că, pe fondul haosului geopolitic și al scumpirii materiilor prime, costurile la benzină și motorină pe piața locală ar putea depăși rapid acest prag, cu efecte asupra buzunarelor consumatorilor și inflației generale.
Analiștii și specialiștii în energie anticipează că luni dimineață, odată cu deschiderea burselor, cotațiile petrolului vor urca semnificativ, deoarece prin strâmtoarea Ormuz trec în jur de 20% din producția globală de țiței. Aceasta este concluzia unei analize realizată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Organizația țărilor cu mari rezerve de petrol, OPEC+, se reunește de urgență în cursul acestei zile pentru a încerca să tempereze volatilitatea prin creșterea producției. Aceasta reprezintă doar una dintre veștile care influențează piața. În România, scenariul pesimist indică posibilitatea ca prețul carburanților la pompă să depășească 10 lei pe litru. Această situație ar putea apărea dacă barilul de petrol va ajunge la 90 de dolari, potrivit sursei citată.
„Prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscului. Ceea ce vom vedea luni odată cu deschiderea burselor va fi «premiul de risc geopolitic», un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol”, explică Chisăliță.
Expertul spune că, dacă barilul va urca de la 73 de dolari, cât este în prezent, la 75, 80, 90 sau chiar 100 de dolari, nu este vorba doar de o simplă variație bursieră. Creșterea are efecte multiplicatoare asupra economiei, generând costuri mai mari pentru transport, presiuni pe lanțurile logistice, scumpirea alimentelor și inflație persistentă.
În România, unde peste jumătate din prețul carburanților reprezintă taxe și impozite, impactul nu se resimte direct proporțional, dar este totuși inevitabil.
„România nu este în prima linie militară, dar este în prima linie a pieței globale. Petrolul este o marfă internațională, iar prețul se formează global. Dacă Asia plătește mai mult pentru petrolul din Golf, competiția pentru alte surse – Africa SUA, Marea Nordului – crește. Prețurile se aliniază. Nimeni nu cumpără ieftin într-o piață scumpă”, se precizează în analiza AEI.
Inflația, care în Europa arăta semne de temperare, poate primi un nou impuls chiar când băncile centrale încearcă să relaxeze politica monetară. Vineri, cotațiile petrolului Brent, de referință pentru piața europeană, au atins 73 de dolari pe baril – cel mai ridicat nivel din ultimele luni – în așteptarea unei decizii legate de atacurile din Iran.
Piețele iau în calcul scenarii în care prețul petrolului ar putea urca cu 10-20 de dolari pe baril dacă tensiunile continuă fără blocaje reale în regiune, mai ales în strâmtoarea Ormuz. Totuși, cotațiile pot depăși 90-100 de dolari pe baril în cazul unor perturbări serioase ale exporturilor. Un blocaj major ar provoca o criză globală și volatilitate extremă.
Prețul la pompă urmează cotațiile internaționale cu un decalaj de câteva zile până la 2-3 săptămâni. Evoluția depinde de stocurile existente în depozite, contractele rafinăriilor, cursul valutar și politica comercială a marilor rețele. În prezent, prețul carburanților la pompă este cuprins între 8 și 8,5 lei pe litru.
Dacă barilul se scumpește cu 10-20 de dolari, efectul se va vedea treptat, rar rămânând doar pe hârtie. În România, 50-55% din prețul final al carburanților reprezintă taxe (accize și TVA), 35% costul produsului (țiței plus rafinare), iar restul distribuție și marjă. Iată ce înseamnă acest lucru:
Dacă prețul petrolului se va stabiliza între 90 și 100 de dolari, depășirea pragului de 9-10 lei/litru devine realistă.
Totul depinde de durată și amploare, spun analiștii:
Petrolul rămâne, și în 2026, un barometru al stabilității geopolitice. Economia globală funcționează încă pe combustibili fosili. Întrebarea nu este doar cât va crește barilul. Contează și câtă reziliență economică, cât spațiu fiscal și câtă disciplină bugetară are România pentru a face față unui șoc energetic major.
Răspunsul nu se găsește în Golful Persic. Acesta depinde de politicile interne, structura economiei și viteza cu care țara noastră reduce dependența de volatilitatea globală.