Cum se luptă India cu valurile de căldură: Inteligența artificială și sateliții cartografiază vulnerabilitatea termică a fiecărei clădiri

Într-o perioadă în care valurile de căldură devin tot mai frecvente și mai intense, India face pași importanți pentru a înțelege și pentru a combate efectele devastatoare ale temperaturilor extreme asupra populației urbane. Folosind date de teledetecție și inteligență artificială, autoritățile indiene reușesc să identifice clădirile cele mai vulnerabile la căldură în orașe precum Delhi, permițând astfel o intervenție mult mai precisă și eficientă.

Pe 11 iunie, Departamentul Meteorologic Indian (IMD) a emis o alertă roșie pentru Delhi, avertizând asupra riscului crescut de boli cauzate de căldură și insolație. Temperaturile au depășit 45 de grade Celsius în nordul Indiei, iar temperatura resimțită, care ia în calcul și umiditatea, a atins un alarmant 54 de grade Celsius. Expunerea prelungită la astfel de temperaturi poate ridica temperatura corpului la niveluri periculoase, cu potențial fatal.

În fața acestei situații, IMD a recomandat oamenilor să evite ieșirea din case în timpul zilei, iar piețele și străzile au rămas aproape pustii. Totuși, marea forță de muncă informală a Delhiului continuă să lucreze: vânzătorii ambulanți, trăgătorii de rickshaw și colectorii de deșeuri au raportat amețeli, infecții, dificultăți respiratorii și oboseală persistentă în timpul valurilor de căldură recente.

Petrotel Lukoil intră în insolvență. Tribunalul Prahova a deschis procedura generală

18:48

România nu-și mai poate permite consumul pe datorie. 84 de miliarde de euro ajung la scadență până în 2030

17:33

„Nu putem să ne oprim”, au spus, pentru Wired, oamenii din categoriile defavorizate din India. „Câștigăm zi de zi pentru a mânca zi de zi. Dacă ratăm o zi, ratăm o masă”.

Planurile de acțiune pentru căldură – soluții insuficiente

În prezent, planurile de acțiune pentru căldură (HAP) reprezintă principala strategie a Indiei pentru gestionarea valurilor de căldură și menținerea serviciilor esențiale. Elaborate anual de guvernele statelor, districtelor și orașelor – guvernul Delhi a lansat planul său pentru 2025 în aprilie – aceste planuri sunt concepute pentru a pregăti orașele să răspundă și să se recupereze după temperaturi extreme. Dar, în practică, ele nu funcționează suficient de bine.

Această situație a determinat organizațiile non-guvernamentale și institutele de cercetare să propună îmbunătățiri, printre care utilizarea sistemelor informatice geografice (GIS) care combină imagini din satelit cu date locale, oferind o perspectivă detaliată, la nivelul fiecărei clădiri, asupra expunerii la căldură. Astfel, planurile de acțiune, adesea prea generale, pot fi adaptate pentru a proteja mai bine persoanele cele mai vulnerabile.

Orașe precum Ahmedabad și Tamil Nadu au înregistrat scăderi ale cazurilor și deceselor cauzate de căldură după implementarea planurilor lor (Ahmedabad a fost primul oraș din India care a introdus un astfel de plan, în 2013). Totuși, majoritatea planurilor prezintă lacune majore în implementare, coordonare și finanțare. Un studiu din 2023 a arătat că 95% dintre aceste planuri nu dispun de o cartografiere detaliată a zonelor vulnerabile la căldură sau a populațiilor expuse. Fără astfel de date detaliate, alocarea resurselor devine dificilă și ineficientă.

Ce lipsește cu adevărat? O reacție hiperlocală și țintită

Radhika Khosla, profesor asociat la Smith School of Enterprise and the Environment, Universitatea Oxford, explică că riscul termic este rezultatul interacțiunii a trei factori: pericolul (zonele cu temperaturi și umiditate ridicate în oraș), expunerea (comunitățile cele mai afectate) și vulnerabilitatea (condiții socioeconomice, starea de sănătate, gradul de muncă în aer liber, accesul la electricitate și condițiile mediului construit).

„În prezent, majoritatea planurilor nu colectează și nu analizează aceste date,” spune Khosla. „Adesea, acțiunile sunt luate în zone care nu sunt cele mai vulnerabile.”

Căldura variază chiar și la nivel de cartier

Efectul de insulă termică urbană – fenomenul prin care orașele sunt mai fierbinți decât zonele rurale înconjurătoare – este adesea discutat la scară largă, însă diferențele de temperatură la nivel de stradă sau bloc sunt mult mai mari decât se crede.

Un cartier sărac cu acoperișuri din tablă poate fi cu 6 grade Celsius mai fierbinte decât o casă independentă cu grădină, deși se află pe aceeași stradă. Modul în care căldura este absorbită, reținută și resimțită variază de la bloc la bloc, în funcție de utilizarea terenului, materialele de construcție, densitate și prezența spațiilor verzi, explică arhitecta și cercetătoarea climatică Ujjvala Krishna.

Pentru căldura fiind un fenomen granular, planurile de acțiune la nivelul orașului sunt prea generale pentru a oferi soluții specifice celor mai vulnerabile comunități.

Studiu de caz în Bengaluru: diferențe de temperatură de până la 9 grade Celsius într-un singur cartier

Pentru a înțelege mai bine variațiile locale ale stresului termic, Krishna și echipa sa de la Ashoka Trust for Research in Ecology and the Environment (ATREE) au realizat un studiu într-un cartier de doar doi kilometri pătrați în nordul orașului Bengaluru. Zona este caracterizată de o diversitate mare de utilizare a terenului și tipuri de clădiri – blocuri înalte, așezări informale cu venituri mici, case independente mari, zone industriale vechi și spații comerciale.

„Pentru că mediul construit și acoperirea verde erau atât de eterogene, am observat diferențe de temperatură a suprafeței terenului de până la 9 grade Celsius în același cartier,” spune Krishna.

Inteligența artificială vine în ajutorul specialiștilor

Pentru a încerca să surprindă mai bine această variabilitate, SEEDS, o organizație non-profit cu sediul în Delhi a utilizat cartografierea GIS a riscurilor legate de căldura interioară în locuințele din așezările cu venituri mici din Delhi, situate în apropierea gropilor de gunoi și a zonelor industriale și locuite de colectorii de gunoi.

Aceștia au folosit un model de inteligență artificială numit Sunny Lives – construit de SEEDS și Microsoft – pentru a evalua riscul de căldură interioară în diferite tipuri de clădiri.

Echipa a urmărit condițiile din casele cu acoperișuri din tablă, țigle, folii de plastic și beton pentru a afla care dintre ele prezintă cel mai mare risc de căldură extremă în interior.

„Acest lucru a antrenat modelul să recunoască tipare, pe care le-am combinat apoi cu imagini din satelit pentru a identifica tipurile de acoperișuri și materialele de construcție la scară largă. Acum putem evalua expunerea la căldură în interior pentru clădiri individuale chiar și fără a instala senzori pentru locații geografice similare”, a spus Sharma, reprezentantă a organizației.

Unele dintre căile de finanțare există deja.

„Am constatat că 18 scheme sponsorizate central au legături directe cu soluțiile pe termen lung enumerate în HAP-uri, cum ar fi alimentarea cu apă prin conducte, panourile solare pe acoperișuri etc.”, mai spun specialiștii. Dar mulți oficiali locali nu știu că aceste resurse sunt disponibile

În cele din urmă, este vorba despre construirea unor orașe mai rezistente la căldură, care se pot adapta și atenua simultan, integrând în același timp căldura cu alte obiective de politică, cum ar fi energia, apa, crearea de locuri de muncă și calitatea aerului, mai spun specialiștii.

India se află încă în stadiile incipiente ale planificării încălzirii în țară, iar consolidarea capacităților la scară largă este necesară urgent pentru a ajuta implementatorii să considere căldura ca o amenințare cronică într-o lume care se încălzește.