Europa, între două viteze salariale: diferențele uriașe de venit și o putere de cumpărare care schimbă clasamentele

Veniturile europenilor continuă să prezinte contraste majore, în ciuda eforturilor de convergență economică și a pieței unice. Analizele recente arată că, deși ajustarea pentru puterea de cumpărare reduce decalajele, prăpastia dintre Vest și Est rămâne profundă. Criza costului vieții, inflația persistentă și efectele conflictului din Ucraina redesenează harta prosperității pe continent.

Vestul continuă să domine clasamentul veniturilor: Estul rămâne în urmă, în ciuda unei ușoare ajustări

Europa intră în 2025 cu diferențe salariale care reflectă nu doar prezentul economic, ci și traiectoriile istorice ale fiecărei regiuni. O nouă analiză Euronews Business, arată că veniturile diferă semnificativ, iar decalajele rămân extrem de vizibile.

Datele pentru 2024 arată că venitul mediu echivalat net care măsoară câștigul pe persoană în gospodărie, ajustat la numărul de membri și calculat după impozitare, variază enorm. Diferența dintre Albania, aflată la minimul european cu 3.075 euro anual, și Luxemburg, care depășește 50.799 euro, este de peste 47.000 de euro.

Pfizer câştigă „războiul kilogramelor” pentru 10 miliarde de dolari după retragerea rivalului danez din cursa pentru achiziția Metsera

20:33

Tehnologia care propulsează silențios avionul X-59 dincolo de bariera sonică. NASA și Lockheed Martin redefinesc industria aeronautică

19:38

În interiorul Uniunii Europene, Bulgaria se menține la baza clasamentului, cu 7.811 euro, urmată de România și Ungaria, ambele sub pragul de 10.000 de euro. La polul opus, Elveția, Norvegia, Danemarca, Austria, Irlanda, Țările de Jos și Belgia se înscriu confortabil într-o zonă în care veniturile ajung între 30.000 și 35.000 de euro.

„Nivelul de prosperitate medie observat în 2024 reflectă factori structurali pe termen lung, cum ar fi traiectoriile de creștere istorică, industrializarea și dezvoltarea sistemului de protecție socială”, explică Dr. Stefano Filauro, profesor asistent la Universitatea Sapienza din Roma.

De ce câștigă unele economii mult mai mult

Una dintre întrebările care persistă în spațiul public este legată de motivul real din spatele acestor diferențe majore. De ce țări aparent comparabile ca dimensiune și populație, precum România și Olanda, se situează la poli opuși ai veniturilor?

Răspunsul stă în structura economiilor, afirmă Giulia De Lazzari, economist la Organizația Internațională a Muncii (ILO), într-un interviu acordat Euronews Business.

„O productivitate mai mare permite țărilor să susțină salarii mai mari”, spune aceasta.

Statele cu sectoare economice orientate către industrii de mare valoare, precum tehnologie, finanțe, energie, servicii digitale sau producție avansată generează automat salarii mai ridicate. Ele au investiții masive în educație tehnică, infrastructură modernă, digitalizare și inovație industrială.

În schimb, economiile care depind de agricultură, servicii de bază sau sectoare slab digitalizate se confruntă cu limitări semnificative. Nivelul redus al productivității duce la salarii mici, la un ritm lent de creștere și, implicit, la un decalaj constant față de restul Europei.

Acest fenomen e din ce în ce mai vizibil în Sud-Estul Europei. Chiar dacă costurile de trai sunt mai mici, salariile rămân departe de media UE.
Diferențele nominale între Luxemburg și Bulgaria depășesc 40.000 de euro anual, iar între Germania și România depășesc adesea 20.000 de euro, în funcție de regiune și sectorul analizat.

În același timp, gospodăriile europene continuă să se confrunte cu presiuni financiare. Criza costului vieții, accentuată de războiul din Ucraina, perturbările lanțurilor de aprovizionare și creșterea prețurilor la energie și alimente a afectat masiv puterea de cumpărare.

Puterea de cumpărare schimbă clasamentul

Pentru a compara cu adevărat nivelul de trai, veniturile trebuie ajustate la PPS (Paritatea Puterii de Cumpărare). Acest indicator transformă sumele din fiecare țară într-o monedă comparabilă, luând în considerare costul efectiv al vieții.

În PPS, diferențele se reduc, dar rămân considerabile. De la o prăpastie nominală de aproape 43.000 de euro, decalajul scade la aproximativ 26.500 PPS.

Țările din Europa Centrală și de Est apar mai competitive în acest sistem. Polonia, România și Bulgaria înregistrează o poziție mai bună în PPS decât în valorile nominale. Asta deoarece costul vieții este mult mai scăzut față de Vest.

În cazul celor patru mari economii ale UE:

• Germania și Franța rămân peste medie

• Italia și Spania se plasează ușor sub media UE