Munca de acasă în Europa. În ce țări dau angajații mai rar pe la birou și unde se află România în clasament

Munca de acasă s-a răspândit diferit în fiecare țară europeană, influențată de factori economici și culturali. Potrivit celui mai recent sondaj Global Survey of Working Arrangements, Marea Britanie ocupă primul loc în Europa, cu o medie de 1,8 zile pe săptămână de lucru de acasă. La nivel mondial, aceasta se situează pe locul al doilea din 40 de țări analizate.

Topul muncii de acasă

Media globală este de 1,2 zile pe săptămână, însă diferențele sunt notabile. În Canada, angajații lucrează de acasă 1,9 zile pe săptămână, urmată de Marea Britanie. După Regatul Unit, Finlanda se situează pe locul al doilea în Europa, cu o medie de 1,7 zile de muncă la distanță pe săptămână, urmată de Germania cu 1,6 zile. Portugalia are o medie de 1,5 zile, iar Ungaria și Țările de Jos 1,4 zile.
În Cehia, Italia și Suedia, angajații lucrează de acasă aproximativ 1,3 zile pe săptămână, puțin peste media globală. România, Spania și Austria se aliniază mediei mondiale, raportând 1,2 zile de muncă la distanță săptămânal.

Studiul, realizat între noiembrie 2024 și februarie 2025, a vizat persoane cu vârste între 20 și 64 de ani, angajate cu normă întreagă și cu studii universitare.

UE alocă peste 390 de milioane de euro pentru 135 de proiecte de mediu și climă. România primește finanțare pentru protejarea vulturilor

16:39

Bursa americană a crescut cu peste 120% în patru ani. Dobânzile ridicate și concentrarea în acțiunile AI pun sub semnul întrebării continuarea raliului

15:25

Munca de acasa. Topul țărilor. Foto: Euronews

De ce conduce Marea Britanie în topul muncii de acasă

Economistul Cevat Giray Aksoy, coordonator la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și profesor la King’s College London, explică poziția Marii Britanii prin mai mulți factori.

„Marea Britanie are un scor ridicat la capitolul individualism cultural, ceea ce se leagă de preferința pentru autonomie la locul de muncă”, afirmă Aksoy.

El subliniază că perioada lungă de izolare din pandemie a accelerat adoptarea infrastructurii pentru munca la distanță. În plus, piața muncii din Regatul Unit este dominată de servicii precum finanțe, consultanță și media, domenii care permit mai ușor lucrul de acasă.

„Angajații britanici au dezvoltat o preferință clară pentru modelul hibrid, dorind în general două-trei zile de muncă la distanță pe săptămână. Nu mai este un beneficiu suplimentar, ci o așteptare esențială”, a spus el.

Aksoy avertizează că firmele care ignoră această realitate pot pierde teren în competiția pentru talente, mai ales față de angajatorii din alte țări vorbitoare de engleză care au adoptat flexibilitatea.

Factori care influențează munca de acasă în Europa

Cevat Giray Aksoy explică diferențele dintre țări printr-un amestec de factori culturali, economici și structurali.

„Cel mai puternic indicator este individualismul – trăsătura culturală care pune accentul pe autonomie, încredere în sine și independență în locul supravegherii directe”, a spus el pentru Euronews.

La acestea se adaugă durata restricțiilor din timpul pandemiei, densitatea populației și structura economiei. Țările cu o pondere mare a sectoarelor compatibile cu munca la distanță, precum IT și finanțele, adoptă mai ușor modelul hibrid. În statele dens populate, nivelul ridicat al muncii de acasă este adesea legat de navetele lungi.

Grecia, la coada clasamentului european

Grecia are cea mai mică rată a muncii de acasă din Europa, cu doar 0,6 zile pe săptămână.

„O parte din explicație ține de structura economiei elene, bazată pe turism, comerț și ospitalitate — domenii care necesită prezență fizică”, explică Aksoy.

El adaugă că și factorii culturali sau instituționali contribuie la acest rezultat.

„Grecia are un nivel scăzut de individualism, iar adoptarea digitală și practicile de management erau slab dezvoltate înainte de pandemie”, a spus acesta.

Nordicii, împărțiți între modele de lucru

Țările nordice oferă un tablou divers. Finlanda, cu 1,7 zile pe săptămână, depășește clar vecinele sale. Norvegia și Danemarca au înregistrat doar 0,9 zile, iar Suedia 1,3 zile.

„Finlanda are o cultură ușor mai individualistă și o tradiție mai puternică în echilibrul între viața personală și cea profesională. De asemenea, instituțiile publice și companiile tehnologice au fost printre primele care au adoptat politici flexibile, chiar înainte de pandemie”, a precizat Aksoy.

Dintre cele cinci mari economii europene, Franța are cel mai scăzut nivel de muncă de acasă — doar o zi pe săptămână. Turcia urmează cu 0,9 zile, iar Polonia are o medie de 1,1 zile.

Nivelurile de muncă de acasă s-au stabilizat

La nivel global, media zilelor de muncă la distanță a scăzut de la 1,6 zile pe săptămână în 2022 la 1,33 în 2023, iar în 2024 și 2025 s-a stabilizat în jurul valorii de 1,27 zile.
Concluziile cercetării arată că munca de acasă s-a stabilizat în majoritatea țărilor după 2023.

„Această stabilitate nu înseamnă stagnare. Pot apărea modificări treptate, influențate de noile tehnologii, schimbările demografice sau evoluțiile pieței muncii”, a declarat Aksoy.