Giganții tech precum Apple şi Meta Platforms ar putea obţine concesii în Europa, în cadrul unei revizuiri a legislaţiei Comisiei Europene privind inteligenţa artificială (AI Act), potrivit unui document intern citat de Reuters.
Proiectul, numit ”Digital Omnibus”, urmează să fie prezentat de comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, pe 19 noiembrie. Conform proiectului, Comisia propune ”măsuri de simplificare ţintite” menite să asigure o aplicare mai „proporţională şi eficientă” a regulilor privind AI.
După ani în care Europa a devenit lider mondial în reglementarea tehnologiilor digitale — de la protecția datelor (GDPR) la AI Act, DSA, DMA și NIS2 — Bruxelles-ul recunoaște că suprapunerea normelor a creat un labirint birocratic. Companiile mari din tehnologie reclamă că respectarea simultană a zeci de obligații diferite, cu formulare, termene și autorități distincte, generează costuri uriașe și ineficiență.
Pachetul Digital Omnibus, anunțat pentru finalul anului 2025, își propune să „curețe” acest cadru legislativ, fără a-l slăbi. Scopul: simplificare, armonizare și predictibilitate în aplicarea regulilor digitale. Pachetul va afecta în mod direct giganții tehnologici care operează pe piața europeană, de la marile platforme online până la furnizorii de soluții de inteligență artificială.
Printre modificările avute în vedere se numără excluderea de la obligativitatea înregistrării în baza de date europeană pentru sistemele de inteligenţă artificială considerate ”cu risc ridicat”, în cazul în care acestea sunt folosite doar pentru sarcini limitate sau procedurale.
De asemenea, se introduce o perioadă de graţie de un an, în care autorităţile nu vor putea aplica sancţiuni decât începând cu 2 august 2027.
O altă prevedere amânată vizează etichetele obligatorii pentru conţinutul generat de AI, măsură destinată combaterii fenomenelor precum deepfake-urile sau dezinformarea. Aceasta ar urma să fie aplicată gradual, în cadrul unei perioade de tranziţie.
Aceste modificări ar oferi giganților tehnologici un respiro necesar pentru adaptarea la noile cerințe, fără a afecta implementarea principiilor-cheie de transparență și siguranță.
Digital Omnibus urmărește armonizarea obligațiilor de raportare din directivele și regulamentele deja adoptate — NIS2, Cyber Resilience Act, DSA/DMA, Data Act sau eIDAS2.
În loc de notificări paralele pentru fiecare cadru legal, companiile ar putea avea o fereastră unică de raportare și termene uniformizate la nivelul Uniunii Europene.
Această măsură vizează în special platformele globale care operează în mai multe state membre și trebuie astăzi să gestioneze zeci de proceduri administrative diferite.
Comisia propune simplificarea interfețelor de consimțământ online — în special cele pentru cookie-uri și tracking — astfel încât utilizatorii să nu mai fie bombardați cu ferestre repetitive. Pentru ecosistemul adtech și marile platforme, asta ar însemna standardizarea designului interfețelor de consimțământ și reguli coerente la nivelul întregii Uniuni.
Cheltuielile pentru lobby-ul Big Tech au atins cel mai ridicat nivel din istorie, potrivit unui raport publicat de organizațiile Corporate Europe Observatory (CEO) și Lobby Control. Cercetarea arată că marile companii tehnologice investesc anual aproximativ 151 de milioane de euro pentru a influența deciziile de la Bruxelles. În principal, giganții tech vizează o posibilă amânare a aplicării Actului privind inteligența artificială.
Potrivit datelor din Registrul de Transparență al UE, zece companii, Meta, Microsoft, Apple, Amazon, Qualcomm, Google, Digital Europe, Telefonica, Intel și Samsung — sunt responsabile pentru 49 de milioane de euro din totalul cheltuielilor de lobby.
Bruxelles-ul ia în calcul crearea unei autorități europene pentru inteligență artificială, care să asigure o interpretare uniformă a AI Act și coordonarea între statele membre.
Pentru marile companii, o asemenea instituție ar aduce claritate juridică și ar reduce riscul interpretărilor divergente de la o țară la alta.
Digital Omnibus nu modifică obligațiile de fond din Digital Markets Act și Digital Services Act.
Platformele sistemice vor continua să fie supuse regulilor privind interoperabilitatea, accesul la date, limitarea auto-preferențierii și evaluarea riscurilor sistemice.
Scopul pachetului nu este relaxarea cadrului, ci optimizarea modului de aplicare. Pe de altă parte, ONG-urile și asociațiile pentru drepturi digitale avertizează că simplificarea excesivă ar putea reduce transparența și întârzia implementarea protecțiilor pentru consumatori.
Proiectul urmează să fie prezentat oficial la finalul anului 2025, după o amplă consultare cu mediul de afaceri. Bitkom, AmCham EU și Digital Europe au transmis deja poziții comune care cer „coerență și pragmatism” în aplicarea legislației digitale.
Negocierile din 2026, între Parlamentul European, Consiliul și Comisie, vor stabili forma finală a pachetului și momentul exact al intrării în vigoare.