Datoriile companiilor către stat ating un nou maxim: 79,4 miliarde de lei restanțe și aproape 49.000 de firme în dificultate

Restanțele companiilor din România către bugetul de stat și bugetele de asigurări sociale au continuat să crească în trimestrul al treilea din 2026, ajungând la 79,4 miliarde de lei. Avansul de 2,3% față de trimestrul precedent confirmă deteriorarea disciplinei de plată în mediul de afaceri, în condițiile în care numărul firmelor cu obligații fiscale neachitate a urcat la 48.781. Capitala concentrează peste 42% din totalul datoriilor, iar cele mai mari expuneri sectoriale se regăsesc în construcții, comerț și transporturi.

Datele platformei de analiză financiară RisCo.ro arată că valoarea restanțelor a crescut cu 1,8 miliarde de lei într-un singur trimestru, de la 77,6 miliarde de lei în T2 la 79,4 miliarde de lei în T3. Este cel mai ridicat nivel înregistrat de la finalul anului 2024, ceea ce indică persistența presiunilor financiare asupra unei părți importante a companiilor. În același interval, numărul firmelor cu datorii neachitate a crescut cu 753, de la 48.028 la 48.781. Evoluția arată că problema nu se limitează la câteva companii cu obligații foarte mari, ci implică un număr tot mai ridicat de contribuabili care nu își achită la timp obligațiile către stat.

Bugetul de stat adună aproape trei sferturi din restanțe

Cea mai mare parte a datoriilor este concentrată la bugetul de stat, unde restanțele au ajuns la 58 de miliarde de lei. Suma reprezintă aproximativ 73% din totalul obligațiilor neachitate de companii către bugetele publice.

Aproape 13.000 de firme și-au suspendat activitatea în 2026. Bucureștiul conduce clasamentul, dar unele județe înregistrează creșteri puternice

11:22

„Mașina de fumat” folosită de Vamă: Cum sunt analizate țigaretele suspecte și ce rol au testele în anchetele penale

09:13

Din această valoare, 1,2 miliarde de lei sunt datorii contestate de firme, în scădere față de cele 1,7 miliarde de lei înregistrate în trimestrul al doilea. La nivelul tuturor categoriilor de bugete, valoarea obligațiilor contestate s-a redus cu 28%, de la 1,76 miliarde de lei la 1,26 miliarde de lei.

Datoriile contestate reprezintă astfel aproximativ 1,6% din totalul restanțelor. Reducerea lor contrastează cu creșterea generală a obligațiilor neachitate și arată că avansul datoriei totale nu este determinat de majorarea sumelor aflate în litigiu fiscal.

O dinamică mai accelerată apare însă în cazul bugetelor sociale, unde restanțele au crescut într-un ritm superior celui consemnat la bugetul de stat. Datoriile către bugetul asigurărilor sociale au urcat cu 6,5% într-un singur trimestru, până la 15,9 miliarde de lei.

Și obligațiile către bugetul asigurărilor de sănătate au înregistrat o creștere semnificativă. Acestea au avansat cu 9,2%, depășind pragul de 5 miliarde de lei. Prin comparație, bugetul asigurărilor de șomaj este singura categorie în care restanțele au scăzut, valoarea acestora ajungând la 494 de milioane de lei.

Creșterea datoriilor către bugetele sociale atrage atenția asupra presiunilor care afectează plata contribuțiilor asociate salariilor. Evoluția este relevantă inclusiv prin prisma faptului că aceste obligații finanțează sisteme publice esențiale, precum pensiile și sănătatea.

Bucureștiul generează aproape întreaga creștere a restanțelor

Distribuția teritorială a datoriilor evidențiază o concentrare puternică în București și în județele cu activitate economică importantă. Capitala ocupă detașat primul loc, cu restanțe de 33,6 miliarde de lei, echivalentul a peste 42% din totalul național.

Datoriile sunt generate de 19.489 de companii din București, iar valoarea lor a crescut cu 1,77 miliarde de lei în trimestrul al treilea. Practic, aproape întreaga majorare înregistrată la nivel național, de 1,8 miliarde de lei, provine din Capitală.

Această evoluție arată cât de mult influențează Bucureștiul dinamica generală a restanțelor fiscale. În timp ce la nivel național creșterea a fost de 2,3%, acumularea suplimentară de datorii în Capitală a avut o contribuție covârșitoare la avansul total.

Pe poziția a doua se află județul Ilfov, cu obligații neachitate de 6,1 miliarde de lei. Urmează Constanța, cu 3,9 miliarde de lei, și Timiș, unde restanțele au ajuns la 2,8 miliarde de lei.

Buzău și Sibiu depășesc fiecare pragul de 2,2 miliarde de lei, completând grupul județelor cu cele mai ridicate valori ale datoriilor către bugetele publice.

La polul opus se află județele cu cele mai reduse restanțe. Vâlcea, Covasna și Sălaj înregistrează fiecare datorii sub 165 de milioane de lei. Diferențele dintre aceste județe și București ilustrează distribuția inegală a obligațiilor fiscale neachitate în economia românească.

O evoluție distinctă a fost consemnată în Bihor, unde datoriile au scăzut cu 22%, de la 1,8 miliarde de lei la 1,4 miliarde de lei. Este cea mai importantă reducere raportată la nivel județean în trimestrul analizat.

Construcțiile, comerțul și transporturile concentrează cele mai mari datorii

Analiza pe sectoare economice indică menținerea construcțiilor în fruntea clasamentului domeniilor cu cele mai mari restanțe fiscale. Activitățile de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale însumează datorii de 5,08 miliarde de lei, înregistrate de 5.938 de firme.

Comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului ocupă, la rândul său, o poziție importantă, cu restanțe care depășesc 3 miliarde de lei. În plus, comerțul cu ridicata specializat al altor produse acumulează aproape 2,5 miliarde de lei în obligații neachitate.

Una dintre cele mai accentuate deteriorări a fost înregistrată în sectorul transportului terestru de călători. Datoriile companiilor din această activitate s-au mai mult decât dublat, crescând de la 1,1 miliarde de lei în trimestrul al doilea la 2,5 miliarde de lei în trimestrul al treilea.

În același timp, numărul firmelor restante din acest domeniu a urcat de la 1.048 la 1.190. Majorarea indică o extindere a problemelor de plată în sector, nu doar acumularea unor obligații suplimentare de către un număr restrâns de companii.

Industria chimică figurează, de asemenea, printre domeniile cu datorii importante. Restanțele ajung la 2,2 miliarde de lei, dar sunt concentrate la numai 36 de firme. Această distribuție arată că valoarea ridicată a obligațiilor este determinată de un grup relativ restrâns de companii.

O situație semnificativă se regăsește și în activitatea de colectare a deșeurilor, unde datoriile au depășit 2 miliarde de lei. Comparativ cu trimestrul al doilea, restanțele din acest sector au crescut cu 44%, una dintre cele mai puternice majorări consemnate în analiza RisCo.ro.
Transportul de marfă și infrastructura completează lista domeniilor cu restanțe ridicate
Alte activități economice cu obligații fiscale importante sunt intermedierile în comerțul cu ridicata, unde datoriile se apropie de 1,9 miliarde de lei.

Transportul rutier de mărfuri și construcția de drumuri și căi ferate înregistrează fiecare restanțe de aproximativ 1,8 miliarde de lei. Prezența acestor domenii în clasament confirmă amploarea problemelor de plată în sectoare care au un rol important în funcționarea lanțurilor comerciale și în dezvoltarea infrastructurii.