De ce apare zeița Diana pe moneda de aur cu tematica „plăcuţele votive de la Germisara” lansată de BNR: Simbol al prestigiului și identității culturale

Banca Naţională a României (BNR) a anunțat că lansează pe 29 decembrie în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema Istoria aurului – Plăcuţele votive de la Germisara. Aversul monedei prezintă detalii ale artefactelor găzduite de Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, iar reversul redă un detaliu reprezentând-o pe zeiţa Diana la vânătoare.

Monedele din aur sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent şi sunt însoţite de broşuri de prezentare şi certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Ce preț de vânzare au monedele lansate de BNR

Aversul monedei prezintă detalii ale plăcuţelor votive descoperite la Geoagiu-Băi (Germisara), valoarea nominală „10 LEI”, inscripţia „ROMANIA”, stema României şi anul de emisiune „2025”. Reversul monedei redă un detaliu reprezentând-o pe zeiţa Diana la vânătoare, inscripţiile „PLACUTELE VOTIVE DE LA GERMISARA” şi „ISTORIA AURULUI” în arc de cerc, potrivit anunțului BNR.

Precedentul Nike. Gigantul american, acuzat în instanță de consumatori că nu returnează taxele vamale 

13:55

Commerzbank taie 3.000 de locuri de muncă și își ridică țintele financiare în războiul cu UniCredit

12:23

Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese, iar acestea vor avea un preţ de vânzare de 1.500 lei, exclusiv TVA, inclusiv broşura de prezentare şi certificatul de autenticitate.

Aurul de la Germisara, folosit pentru monedele Imperiului Roman

Tema plăcuțelor votive de la Germisara trimite la unul dintre cele mai importante centre balneare și cultice ale Daciei romane, situat în zona actuală a Geoagiu-Băi. În Antichitate, Germisara nu era doar un loc de tratament, ci un spațiu sacru al vindecării, unde apa termală, credința și autoritatea imperială se intersectau.

Aurul, ca material sau ca simbol, avea o dublă semnificație: pe de o parte, era expresia valorii supreme și a sacrificiului, pe de altă parte, reprezenta permanența, protecția și legătura cu divinul. În lumea romană, utilizarea aurului în contexte votive sublinia statutul social al dedicantului și gravitatea cererii adresate zeilor.

Așezarea se găsea pe drumul Apulum – Sarmizegetusa Ulpia Traiana, pe care era transportat aurul extras în Munţii Apuseni pentru a ajunge ulterior la monetăriile din Imperiu, unde era rafinat până la 23,5 carate şi folosit pentru monede. Germisara, un bazin natural, alimentat de izvoare termale şi amenajat pe două niveluri, devenise în vremea romanilor un adevărat centru SPA. Era împânzit de sanctuare şi monumente închinate nimfelor şi zeităţilor tămăduitoare din panteonul greco-roman, pe care îl frecventau cei mai înstăriți locuitori ai Daciei romane.

Izvoarele sacre, asociate cu zeița Diana

În anii 80, muncitorii care lucrau la un centru balnear au descoperit peste opt plăcuţe de aur, circa 600 de monede, o statuie de marmură reprezentând-o pe zeița Diana, patru altare şi diferite alte obiecte antice. Statueta se numără printre pisele rare, dedicate divinităţilor care patronau apele curative de aici.

„Zeiţa este redată frontal, purtând veșmintele tipice, chiton-ul scurt, fără mâneci, şi apoptygma. Mâna stângă, îndoită, cu palma ușor strânsă, este pregătită să țină arcul. Cea dreaptă este ridicată la nivelul capului, vârful degetelor atingând părul, ca într-un salut aproape milităresc”, spune un specialist de la muzeul din Deva.

Plăcuțele votive – realizate din piatră, bronz sau, mai rar, din metale prețioase – reprezentau oferte ritualice aduse divinităților ca semn de recunoștință pentru vindecare sau ca jurământ pentru obținerea sănătății. În cazul Germisarei, ele sunt strâns legate de cultul apelor termale și de divinități precum Aesculapius, Hygieia, nimfele apelor sau Deus Aeternus, o divinitate locală asociată izvoarelor sacre.

Inscripțiile de pe plăcuțele votive, redactate în latină, urmau formule standardizate și consemnau numele dedicantului – adesea militari, funcționari sau persoane cu rang social ridicat – confirmând rolul Germisarei ca destinație frecventată de elitele provinciei. Din această perspectivă, plăcuțele nu sunt doar artefacte religioase, ci și documente economice și sociale, care reflectă circulația valorilor, mobilitatea și raportarea la putere în Dacia romană.

Emisiunea numismatică a BNR, simbol al prestigiului și identității culturale

Prin alegerea acestei teme pentru o emisiune numismatică, Banca Națională a României recuperează o dimensiune mai puțin explorată a istoriei aurului: nu doar ca rezervă de valoare sau instrument monetar, ci ca vehicul al credinței, al prestigiului și al identității culturale. Plăcuțele votive de la Germisara devin astfel un simbol al modului în care aurul a funcționat, de-a lungul istoriei, la intersecția dintre economie, spiritualitate și putere.