Raport BNR: Inteligența artificială ar putea aduce 16 miliarde de euro anual în economia României

Integrarea pe scară largă a inteligenței artificiale ar putea genera, în următorul deceniu, un plus de creștere economică de 14–16 miliarde de euro anual pentru România, potrivit unei analize incluse în cel mai recent Raport asupra stabilității financiare publicat de Banca Națională a României.

Estimarea plasează AI-ul printre puținele tehnologii cu potențial de a influența semnificativ traiectoria de creștere a economiei locale într-un context marcat de constrângeri demografice și productivitate modestă. Câștigurile nu sunt însă rezultatul unei „magii” tehnologice, subliniază banca centrală, ci derivă din mecanisme economice clasice: automatizarea sarcinilor repetitive, economisirea timpului și relocarea forței de muncă către activități cu valoare adăugată mai mare.

O accelerare tehnologică fără precedent

BNR  arată că inteligența artificială a avansat într-un ritm fără precedent în ultimul deceniu, depășind viteza de adopție a unor tehnologii fundamentale precum internetul sau electricitatea. Puterea de calcul necesară pentru antrenarea modelelor AI s-a dublat, în medie, la fiecare cinci–șase luni între 2010 și 2025, iar în mai puțin de trei ani tehnologia a fost adoptată de peste 1,2 miliarde de utilizatori la nivel global.

Averea lui Elon Musk a atins 677 miliarde $, un prag unic în istorie

14:06

Cum expun pământurile rare UE la șantajul economic al Chinei

13:39

ANALIZĂ

Această accelerare începe să se reflecte și în economie. Conform datelor BNR, firmele care au adoptat soluții de inteligență artificială înregistrează creșteri ale productivității muncii de aproximativ 2–3 puncte procentuale pe an, un avans semnificativ într-o economie în care productivitatea rămâne sub media Uniunii Europene.

România riscă să piardă cursa tehnologică

În pofida potențialului ridicat, BNR avertizează că România pornește cu deficiențe structurale majore. Țara se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare, cu doar 0,46% din PIB în 2024, în scădere față de anul anterior. Contribuția sectorului privat este de numai 0,3% din PIB, un nivel care limitează sever capacitatea economiei de a transforma AI-ul într-un avantaj competitiv durabil.

„Utilizarea IA în cadrul firmelor românești rămâne însă redusă comparativ cu media UE (3,07 la sută din firmele cu cel puțin 10 angajați față de 13,5 la sută în UE, 2024), cea mai mare aplicare fiind în marketing și vânzări (1,13 la sută), urmată de producție (1,04 la sută), în timp ce în domenii precum contabilitate, logistică sau cercetare și dezvoltare IA este utilizată de sub 1 la sută din firme, evidențiind încă un grad limitat de integrare a tehnologiilor IA în activitățile economice”, se arată în Raportul BNR.

Această realitate se reflectă și în structura mediului de afaceri: doar 8,8% dintre firmele din România sunt considerate inovatoare, cel mai scăzut nivel din UE. Indicele de difuzie a AI plasează România la 15,3%, mult sub liderii europeni precum Irlanda sau Franța și la distanță considerabilă de economii globale avansate precum Singapore sau Emiratele Arabe Unite.

Piața muncii din România nu este expusă unui șoc AI abrupt

Contrar temerilor privind o substituire masivă a forței de muncă, raportul sugerează că piața muncii din România nu este expusă unui șoc abrupt. Aproximativ 54% dintre locurile de muncă vor lucra direct alături de sisteme de inteligență artificială, beneficiind de sporuri de productivitate, în timp ce 42% vor rămâne, în mare parte, neafectate. Doar 4% dintre joburi sunt considerate expuse riscului de înlocuire completă.

Miza principală nu este dispariția locurilor de muncă, ci transformarea conținutului acestora, într-un proces care va favoriza competențele cognitive, analitice și digitale.

Capital de risc prezent, ecosistem incomplet

Paradoxal, startup-urile românești din zona inteligenței artificiale au atras în 2025 investiții de aproximativ 53,8 milioane de dolari, peste nivelul unor economii comparabile din regiune. Cu toate acestea, suma rămâne insuficientă pentru a susține apariția unor companii de talie mare, iar România continuă să fie printre puținele state membre ale UE fără unicorni în sectorul digital.

Adoptarea efectivă a inteligenței artificiale în rândul companiilor rămâne modestă: doar 3,07% dintre firmele cu peste 10 angajați utilizează soluții AI, comparativ cu o medie europeană de 13,5%. Cele mai frecvente aplicații sunt în marketing și vânzări, urmate de producție, în timp ce domenii-cheie precum contabilitatea, logistica sau cercetarea-dezvoltarea au rate de utilizare sub 1%.

Deficit de competențe digitale

Raportul BNR identifică o serie de obstacole recurente: costurile ridicate de implementare, complexitatea tehnologică, accesul limitat la finanțare și, mai ales, deficitul de competențe digitale. Doar 27,7% dintre români dețin competențe digitale de bază, cea mai scăzută pondere din Uniunea Europeană.

Există însă și un semnal pozitiv: România se află printre liderii europeni în ceea ce privește tranzițiile profesionale către ocupații din domeniul AI, peste 72% dintre persoanele care au făcut această schimbare între 2019 și 2024 provenind din domenii non-IT. Acest lucru sugerează o capacitate ridicată de reconversie a forței de muncă, chiar dacă sistemul de educație și formare digitală rămâne subdimensionat.